Archive | February 2011

Cea mai frumoasă poezie pentru mama, pentru primavară!

Poezia de mai jos este ca un ecou din vremuri cand lumea era mai civilizată, mai paşnică şi mai bună. Este tulburător de frumoasă, plină de nostalgie şi de profunzime dar şi plină de prospeţime.  O ştiu din prima copilarie dar este pentru mine la fel de mişcătoare şi azi.

În primăvara asta nouă/ Şi trecătoare ca un nor/ E un crâmpei de tinereţe/ A celei mai frumoase feţe/ E Dumnezeu netrecător

8 Martie

Ultima ninsoare-a prins să cearnă,
Fulgul moale-a sărutat tăpşanul,
Mamă, când nici nu-mplinisem anul,
Tu mi-ai arătat întâia iarnă.

Mi-ai purtat mânuţa peste nea
Ca sa simt de-i rece, moale, bună
Şi-ai privit cu mine, împreună,
Ţurţurii ca un tăiş de stea.

Toate anotimpurile-apoi
Rând pe rând le-ai colindat cu mine,
Ca să-nvăţ mai iute şi mai bine
Mândrele privelişti de la noi.

Şi-n căsuţa minţii să încapă
Bogăţia atâtor înţelesuri,
Câte sălcii se răsfrâng în ape,
Câte spice se îndoaie în seşuri.

Tu, întâia mea învăţătoare,
Cu poveţe drepte calea-mi semeni
Şi mă-ndemni spre dragostea de oameni
Ca spre cel mai drept dintre izvoare.

Ştiu că mă fereşti de orice rău
Să-ţi mângâi cu mana mea cea mică
Bluza mirosind a levănţică,
Mamă, când mă strângi la pieptul tău.

Ultima ninsoare-ncarcă merii,
Dar curând ce plini vor fi de floare!
Martie, mămico, sărbătoare!
Sărbătoarea ta şi-a primăverii!

Pentru cei cu handicap, pentru cei ce suferă mai mult ca altii

De ce te-ai născut sau te-ai “trezit” pe parcursul vieţii cu anumite handicapuri? Numai Dumnezeu ştie. Şi nu-L poţi lua la rost pe Dumnezeu pentru că El este singura ta şansă, El este Singurul care rămâne lângă tine, care nu se plictiseşte să fie mereu alături de o persoană cu handicap. Spui că nu te poţi bucura de viaţă? Dar viaţa aceasta nu este adevărata viaţă. Viaţa actuală este doar un test pentru Adevărata Viaţă, de dincolo de moarte, Viaţă spre care ne îndreptăm cu toţii cu atâta repeziciune.

De ce totuşi, viaţa aceasta, te încearcă şi testează pe tine mai greu? Poate că este un har al Domnului, poate că Dumnezeu doreşte să te şlefuiască pe tine mai mult pentru a străluci mai tare dincolo. Nu neglija acest lucru şi gândeşte-te la el.

Citeşte poezia de mai jos scrisă de Roy Campanella

I-am cerut lui Dumnezeu putere, ca să pot reuşi
M-a făcut slab, ca să învăţ să mă supun cu smerenie…

Am cerut sănătate, ca să pot face lucruri mari,
Mi s-a dat infirmitate, ca să pot face lucruri mai bune…

Am cerut bogăţii, ca să pot fi fericit.
Mi s-a dat sărăcie, ca să pot fi înţelept…

Am cerut putere, pentru ca oamenii să mă laude.
Mi s-a dat slăbiciune, pentru ca să simt nevoia lui Dumnezeu…

Am cerut să primesc toate lucrurile bune din lume, ca să mă pot bucura de viaţă.
Mi s-a dat viaţă, ca să mă pot bucura de toate lucrurile…

Nu mi s-a dat nimic din ce am cerut- ci doar am sperat să primesc.

Aproape în ciuda mea, rugăciunile mele nerostite au primit un răspuns.

Sunt printre oameni cel mai binecuvîntat!

Ceea ce mănânci contează!

Contează ce şi cât mănânci! Suntem ceea ce mâncăm. Secretul constă în a mânca mai puţin, mai simplu, mai sărăcăcios în carne, mai puţine dulciuri şi alimente procesate industrial şi mai multe vegetale. Există un alt mare secret pe care puţini îl ştiu: Industriei bolilor îi convine să existe cât mai mulţi bolnavi şi de aceia nu există prea multe avertismente privind hrana nesănătoasă şi hrana în exces.“Sănătatea este logică dar nu aduce profit”. De aceeia se merge pe ideia de “un medicament(cel puţin) pentru fiecare boală”. Merită să înveţă să trăieşti sănătos pentru a scăpa de înrobirea produsă de industria medicamentelor.

Filmul de mai jos te poate învăţa multe lucruri

Dă clic pe imagine:

Eşti ceea ce mănânci!

Ce fel de creier vei avea?

Mintea pe care o vom avea peste ceva timp, o pregătim de pe acum.

Jumătatea de creier, rarefiată şi micşorată din partea dreaptă, este a unei persoane cu demenţă Alzhemer. Este o mare tragedie pentru cineva să aibă o astfel de demenţă (şi minte tot aşa de puţină pe câta substanţă cenuşie a mai rămas acolo). Şi totuşi, o dată cu stilul nou de viaţă şi de alimentaţie, boala ia proporţii înfricoşătoare. Scriam ceva în articolul Perdută în supermarket ( https://marianagoron.wordpress.com/2011/02/15/pierduta-in-supermarket/ ), despre hrana din vremea lui Ceuşescu. Hrana aceia, aşa săracă cum era (săracă în cărnuri şi delicatese), ne-a protejat mai bine împotriva acestei nebunii. Nu am avut nici un caz în tratament în acea vreme (şi câţiva ani după aceia) cu nebunia Alzhemer. Acum, numai într-o jumătate de an, am descoperit doi noi pacienţi cu această boală pe lista mea de medic de familie.

Iată câteva sfaturi utile:

1. Pentru a avea o minte sănătoasă până la sfârşitul vieţii antrenează-ţi creierul. Orice organ neantrenat se atrofiază şi îşi încetineşte activitatea: muşchii, încheieturile, creierul, etc. Pentru a-ţi antrena creierul şi al menţine în funcţie învaţă tot timpul câte ceva: limbi străine, memorează poezii, învaţă despre lucruri noi, ocupă-te de un job nou, compune ceva

2.Exerciţiile fizice făcute cu moderaţie, toată viaţa, precum jogging-ul, mersul pe jos, gimnastica, oferă o protecţie de până la 40% împotriva demenţei Alzheimer.

3. Dieta cu multe calorii, bogată în grăsimi animale, caracteristică persoanelor supraponderale şi obeze prezintă un risc mult mai mare pentru această boală, comparativ cu persoanele care consumă multe legume, fructe şi peşte. Prin urmare boala Alzheimer pare să fie legată de obiceiurile alimentare, la fel ca bolile de inimă, diabetul şi cancerul.

4.Pesoanele obeze pot fi afectate de dementă, în particular de Alzheimer, se arată într-un studiu publicat de revista Obesity Review. Riscul la obezi poate creşte până  la 80% datorită excesului de greutate. Acest studiu facut de americani, este un rezumat a rezultatelor mai multor cercetari realizate în ţări diferite, ca Franţa, Suedia, Finlanda sau Statele Unite. În total, au fost studiate 2534 de persoane cu varste cuprinse intre 40 si 80 de ani. Vezi şi  http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/dementa/abdomenul-marit-poate-anunta-dementa-1016860

5. Fumatul este de asemenea legat de creşterea incidenţei boli Alzheimer

6. Expunerea la aluminiu a fost incrimată în declansarea bolii Alzheimer deoarece a fost gasită o concentraţie anormală a  metalului la pacientii cu aceasta boala. Un studiu arata ca riscul este de 2 -3 ori mai mare la persoanele care consuma apa ce contine peste 0,1 mg pe litru.

Pierdută în supermarket

Am intrat azi la Kaufland. Am luat ceva legume şi m-am dus la raionul de cereale. În timp ce studiam etichetele de pe nişte produse, se apropie de mine, cu mersul obosit, o femeie de aproximativ 60 de ani, plină bine,  cu aspect de semiţărancă, semiorăşeancă şi mă întrebă: ” Ce este în cutiile şi pungile astea? Sunt fulgi de porumb?”  “Da” I-am răspuns. “Fulgii de porumb sunt buni cu lapte, nu-i aşa?” “Da sunt foarte buni cu lapte”. ” Caut şi eu ceva mâncare pentru regim la ficat, grăsime la ficat” “Cred că aţi nimerit bine, că m-aţi întrebat. Fiindcă eu ştiu care este prima regulă a oricărui regim pentru sănătate. Regula numărul 1 pentru orice regim este mâncare puţină. ” Da că bine ziceţi, îmi spuse ea. De vreo 2 săptămâni m-am hotărât şi eu să îmi pun în farfurie, la fiecare masă, numai atâta mâncare cât îmi dădeau când eram în spital. Am ieşit nu demult din spital şi de atunci nu mănânc decât atâta cât îmi dădeau acolo. Mi-e cam foame, dar poate m-oi obişnui“. ” O să vă obişnuiţi, dar nu uitaţi şi de mişcare, să umblaţi cât mai mult pe jos. Nu e suficient doar să reduceţi porţiile de mâncare” am adăugat.  Scurta mea consiliere de ocazie s-a terminat repede. Ea a rămas acolo căutând dezorientată printre zecile de sortimente de cereale, multe sănătoase dar foarte multe nesănătoase. Mă întrebam cum se va descurca în restul raioanelor. O vedeam pierdută în această junglă a abundenţei de produse. Unele produse bune şi sănătoase. Altele, strălucitor ambalate, cu arome îmbietoare, atractive la privit, dar pe cât de atragătoare pe atât de periculoase. Chiar şi aceste cereale, alimente care s-ar presupune că sunt sănătoase,  sunt “îmbogăţite” (unele dintre ele) cu zahăr, grăsimi, coloranţi, arome, diverse proteine de sinteză, incrediente care le măresc numărul de calorii şi le conferă efecte negative asupra sănătăţii.

Ce greu este astăzi pentru o mulţime de lume să decidă ce vor cumpăra  dintr-un supermarket! De fapt cred că mă exprim greşit. Lumea nici nu prea se sinchiseşte pentru o decizie. Pur şi simplu cumpără ce apucă. Sau cumpără produse de reclamă.

În ceea ce mă priveşte când intru într-un supermarket îmi vine să spun ceva asemănător din ceea ce spunea Socrate: “Ce multe, (ce enorm de multe) lucruri de care nu am nevoie se găsesc aici“. Eu cumpăr mâncare din foarte puţine raioane din supermarket.  Sunt atâtea raioane spre care cei ce vor să fie sănătoşi, cei ce vor să îşi menţină greutatea normală nici nu ar trebui să se uite. Ce ar trebui să cumpărăm ca să trăim sănătos? Ca să vă spun acest lucru, ar trebui să fac un articol lung, cât o carte. Dar nu o să fac aşa. O să vă recomand în schimb trei cărţi minuntate, a doi autori români. Personal le consider cele mai bune la ora actuală în Romania pe probleme de nutriţie. Eu le-am citit şi le recitesc şi vă asigur că sunt excelente. Ca să vedeţi de unde le puteţi cumpăra daţi clic pe imagine. Se pot cumpăra şi din supermarket-uri, de la Kaufland sau Real unde le-am văzut tot timpul la ofertă, deci la preţuri mai mici.

 

 

 

Un reper bun pentru alegerile culinare. Merită să ne amintim de el.

Aş vrea să reamintesc un secret, pe care noi românii l-am ştiut, secret legat de cumpărarea produselor alimentare şi de felul în care ar trebui să mâncăm. Secretul constă în a ne aminti de anii dinainte de 1989. Noi, toţi românii trecuţi de 30 de ani, avem un reper foarte bun şi foarte serios în alimentaţia din acea vreme. S-ar putea zice că acest lucru este cinism, dar nu este aşa. Să ne gândim ce mâncam pe vremea lui Ceuşescu. Era mâncare puţină, simplă, bazată mai mult pe vegetale, puţină carne, puţin lapte, ceva ouă. Puteam mânca la discreţie, varză, fasole, cartofi, sfeclă, morcovi, ceapă, roşii, vinete, toate tipurile de fructe româneşti,  conopidă, (îmi amintesc de conservele de conopidă foarte bune). Rezultatul acestui regim (singura greşeală a fost impunerea lui) a fost că atunci nu erau oameni obezi în Romania. Dacă te uiţi la filme documentare din acea vreme, vezi că toţi românii erau supli şi frumoşi, ca nişte actori. Nu cred că cineva poate spune că a suferit de foame atunci. Mie nu mi-a fost foame niciodată în acea vreme nici ca elevă, nici ca studentă, deşi părinţii nu prea aveau bani. Secretul era că mâncarea era mai naturală, mai sănătoasă, bazată în principal pe vegetale, aducea în volum mai mai mare calorii mai puţine şi nu te îngrăşa. Dar te sătura şi îţi aducea mineralele şi vitaminele de care aveau nevoie. Pensionarii de atunci erau mai fericiţi. Nu aveau bolile invalidante şi atât de costisitoare produse de mâncatul în exces de produse hipercalorice: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, obezitatea, bolile articulare, bolile digestive, depresiile, etc. Acum eu nu spun să mâncăm ca atunci, dar putem folosi acea vreme ca reper, îmbunătăţind alimentaţia de atunci cu mai multe legume, fructe, lactate şi carne slabă şi să evităm toate produsele procesate industrial: dulciuri, sucuri, mezeluri, carnea roşie, sosuri, semipreparate, biscuţi, napolitane, ciocolată, produse de patiserie, anumite lactate şi multe altele.

Această abundenţă de produse alimentare şi consumul lor nu ne-a făcut neapărat mai fericiţi, dar ne-a făcut mai bolnavi, şi, a scurtat viaţa multora. Obezul trăieşte cu 10-15 ani mai puţin decât o presoană normoponderală.

Tineret în suferinţă!

Tineretul din ziua de azi suferă enorm şi este în general foarte nefericit.  Cred că niciodată în ultimul secol nu a fost mai nefericit. Ei se cred emancipaţi,  afişează siguranţă şi îndrăzneală, bravează, dar… în realitate suferă …Există câteva boli care fac ravagii în rândul tineretului

Boala “Fără iubire”

Cea mai gravă boală a tineretului din ultimii ani este “Boala fără iubire“.  Expresia “Te iubesc!” a fost înlocuită cu  “Te doresc!”. Ce pierdere, ce sărăcie sufletească a produs acest lucru. Tinerii din ziua de azi nu ştiu ce înseamnă a iubi şi a fi iubit. Nu dau timp iubirii să se nască prin comunicare, cunoaştere, prietenie, aşteptare… Nici măcar dragostei romantice nu îi lasă timp să se manifeste. Ei doar se doresc şi dacă se doresc dau repede frâu liber pornirilor instinctuale. Versurile muzicii ascultată de tineri sunt incredibil de proaste şi de sărace, presărate doar cu expresii de genul “te doresc” sau “te astept la noapte…”. În filme, în viaţa vedetelor, se transmit doar mesaje senzuale şi chemări la pat.  Cât de enorm de mult pierd tinerii, ce alienare se produce când minunata relaţie de iubire se rezumă doar la instinct.  Omul nu poate trăi doar la nivel animalic, creând şi rupând relaţii după cum îi dictează instinctul sau dorinţa. Iar dacă o face se dezumanizează, se degradează. Şi totuşi trăim astăzi o situaţie halucinantă. Tineri şi mai puţin tineri, alţii aproape copii, confundă iubirea cu sexul, se implică în relaţii intime premaritale, schimbă partenerii între ei, cei căsătoriţi trăiesc în adulter.  Cei care trăiesc mânaţi doar de dorinţe sunt cei mai nefericiţi oameni şi îi fac şi pe alţii nefericiţi. Ei nu vor şti să fie fideli unul altuia în căsnicie, nu vor preţui frumuseţea angajamentului şi a sacrificiului pentru persoana iubită.  Vor avea o viaţă plină de durere, conflicte, singurătate, aşa după cum bine vedem astăzi. Vedete bogate şi celebre nu au găsit fericirea trăind în relaţii amoroase la întâmplare. Vieţile multora dintre ei se sfârşesc în mod tragic prin sinucideri. Alţii trăiesc dezamăgiţi şi nefericiţi toată viaţa în ciuda chipului zâmbitor pe care îl afişează în public.

Ginecologul, doctorul fetelor

Ginecologul era numit dintotdeauna doctorul femeilor. În general al anumitor femei, după probleme cauzate de naşteri sau o dată cu înaintarea în vârstă. Dar astăzi el a devenit doctorul multor fete. Acesta este consultat pentru boli cu transmitere sexuală, sarcini nedorite, contraceptive, alte boli. Sunt fete care umblă prin aceste cabinete inconfortabile mai mult decât o femeie cu 10 naşteri. Şi totuşi cât de câştigate ar fi aceste domnişoare să nu aibă de-a face cu ginecologul, să fie nevinovate, pure şi cu inima curată atunci când vor fi mirese. La început ele se cred emancipate dar până la urmă în viaţa lor se instalează tristeţea, dezamăgirea, disperarea şi ruşinea. Îmi este aşa de milă de ele.  Am văzut fete de liceu care şi-au ratat continuarea studiilor, s-au căsătorit gravide, obligate de părinţi, şi în loc să se bucure de ani de studenţie ele cresc copii. Altele aleg soluţia avortului, împovorându-se cu păcate care până la urmă le vor aduce depresia, nevrozele şi bolile de inimă.

Suferinţa produsă de  “emancipare” şi de “morala nouă”

Divorţurile, bolile fizice şi cele sufleteşti, copii părăsiţi de unul dintre părinţi prin divorţ, singurătatea şi toată mizeria vremurilor noastre este cauzată de ideile false şi periculoase legate de prietenie, dragoste şi căsătorie, idei pe care tinerii şi le însuşesc de la alţi tineri, idei promovate şi susţinute  prin mass-media. Peste tot tinerii aud că azi avem o “morală nouă”, că avem valori diferite de cele din trecut, li se spune că este OK să aibă relaţii intime înainte de căsătorie. Ba mai mult, când tinerii văd gesturile şi comportamentul vedetelor de pe micul ecran, când văd cu cât entuziasm este prezentat acolo amorul liber, când văd cum cei din jurul lor flirtează, se îmbrăţişează, se sărută şi apoi ajung repede împreună în pat,  ei îşi închipuie că cei ce fac aşa sunt fericiţi.  Vă asigur însă  că este doar o iluzie. Experienţa mea de multi de ani ca medic,  mi-a permis că observ cum an de an  suferinţa adusă de aşa zisa “emancipare” şi “morală nouă” devine tot mai adâncă. Aş vrea să strig tinerilor să nu-i credă pe cei care spun că regulile vechi sunt demodate. Legile morale şi poruncile lui Dumnezeu nu se demodează niciodată!

Dumnezeu ne-a dat nişte legi morale nu pentru a ne împiedica să ne distrăm şi să fim fericiţi, ci din contră ni le-a dat pentru a ne asigura fericirea, pentru  a ne proteja de comportamente dăunătoare nouă şi celor din jurul nostru. Iar aceste legi morale, care sunt şi legi ale bunului simţ spun că etapele fireşti ale relaţiilor dintre un tânăr şi o tânără sunt: cunoaşterea şi prietenia, care poate să aducă dragostea, apoi logodna şi căsătoria iar în cadrul căsătoriei relaţia sexuală.

Se spune că astăzi există concepţii noi cu privire la dragoste. Derutate şi confuze multe fete îşi închipuie că oferind sex înainte de căsătorie pot obţine dragostea şi angajamentul pentru căsătorie al partenerului. Acest comportament se poate califica drept  iresponsabilitate şi păcat, rezultatul lor fiind suferinţa, singurătatea şi mizeria.

A trăi sufocat de lucruri!

Aseară am fost să văd o pacientă, recent ieşită din spital, care mă rugase să o vizitez. Diagnosticul este este dintre cele mai obişnuite pentru vremurile noastre: obezitate, cardiopatie ischemică, hipertensiune, dislipidemie, peste care se asociase (ca o complicaţie) un accident ischemic cerebral, motivul pentru care fusese internată. (Doresc  să atenţionez că toate aceste boli sunt autoprovocate printr-un stil de viaţă greşit; cei care doriţi lămuriri în plus, întrebaţi-mă pe blog sau pe e-mail). Femeia vizitată este pensionară şi locuieşte singură într-un bloc cu apartamente destul de frumoase. Dar când am intrat în locuinţă am rămas descumpănită. Abia aveam loc să trec pe hol de mulţimea de lucruri îngrămădite: vreo 2 frigidere, cutii, lăzi, scaune (pline cu lucruri). În bucătăria deschisă se vedeau un amalgam de lucruri, de la multitudinea de ghivece cu flori ce obturau geamul până la o grămadă de farfurii, boluri, vase, oale, etc. Ce să mai spun în dormitorul ei, plin cu perne, pături, plapumi, o masă mare şi scaune pline cu haine.

Mă gândeam că şi eu m-aş fi imbolnăvit de inimă dacă aş fi trăit atât de aglomerată de obiecte.  Femeia stătea în pat şi se simţea destul de bine. Nu mă chemase pentru mare lucru, mă întrebase cum să ia nişte medicamente. Primul impuls era să îi spun: Scăpaţi de lucruri, ele vă îmbolnăvesc, nu vă lasă să vă mişcaţi, vă limitează oxigenul, nu vă lasă să cugetaţi şi să trăiţi calm şi echilibrat.

Cei mai mulţi dintre noi nu avem în jur atâtea obiecte fără rost, ca această bătrână, dar  majoritatea posedăm prea multe lucruri. Chiar dacă noi avem lucruri elegante sau scumpe, chiar dacă trăim mai civilizat, suntem înconjuraţi de prea multe obiecte. Există prea multe decoraţiuni interioare sau obiecte de artă,  prea multe haine, încălţăminte, bijuterii şi produse de înfrumuseţare. Oamenii cred că posedând anumite lucruri vor fi mai fericiţi. Dar cu cât avem mai mai multe lucruri în jur cu atât se îndepărtează fericirea de noi. Ceea ce posedăm ajunge în final să ne posede. Sunt uimită cât de multe magazine mari pline cu lucruri sunt acum peste tot în Romania, cât de mult se cumpără din ele. Trăim într-o lume în care oferta condiţionează cererea. Ceea ce este anormal. Doamne, cât de mult ne împovorăm, cât muncim în plus pentru a ne permite lucruri, lucruri… Cât de mult lucrăm pentru a le şterge de praf, pentru a le feri de degradare.

În ceea ce mă priveşte, cu cât trec anii, doresc să mă debarasez de lucruri, mă rog Domnului să mă ajute să trăiesc simplu şi cu mai puţine lucruri. Ştiu că există o avariţie care apare cu vârsta, acea dorinţă inexplicabilă a unor bătrâni de a acumula tot mai mult, de a se înconjura de prea multe obiecte, de a aduna bani. Cred că atât timp cât avem mintea lucidă trebuie să ne rugăm pentru minte la bătrâneţe.

Este atât de minunat să fii liber, să ai spaţiu în jur, să ştii să trăieşti cu lucruri puţine, cu mâncare puţină şi simplă. Aceasta îţi permite să te plimbi, să citeşti, să meditezi, să primeşti oaspeţi, să investeşti timp în comunicarea cu ceilalţi. Aceasta îţi permite să îl cunoşti pe Domnul Isus şi să afli mântuirea.

Conduita creştină ne fereşte de îmbolnăviri

Boli produse de faptele firii pământeşti

Cea mai bună cale de a te păstra sănătos cu trupul şi cu mintea, este aplicarea învăţăturilor Scripturii în fiecare zi a vieţii. Îndrăznesc să afirm, după o experienţă îndelungată ca medic, că peste 80% din îmbolnăviri pot fi prevenite în acest fel. Şi totuşi bolile produse de  faptele firii pământeşti fac tot mai multe victime. „Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea” (Galateni5:19-21) Dar „cei ce sunt a lui Hristos Isus   şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei”

În urmă cu 2-3 ani se mediatiza foarte mult în Romania, importanţa vaccinării fetiţelor împotriva cancerului de col uterin. Se dădeau statistici despre acest cancer şi se spunea încontinuu: “Vaccinaţi-vă fetele!” Am apreciat atunci ca s-au ridicat împotriva acestei mediatizării nişte organizaţii ortodoxe, în special organizaţia Pro Vita, care pe site-ul lor şi prin nişte pliante arătau că în prevenirea cancerul de col uterin ar trebui să se insiste pe moralitate. Am făcut şi eu acelaşi lucru la televiziunea locală, am citit şi am arătat pliantele de la Pro-Vita şi le-am spus părinţilor de unde şi la pot descărca de pe Internet. Simţeam că aşa trebuie să fac, deşi îmi era un pic frică de reacţia colegilor, dar nimeni nu mi-a zis nimic.

Legătura dintre cancerul de col uterin şi moralitate

Anual în Romania se înregistrează aproximativ 12.000 de cazuri noi de cancer de col uterin. Papiloma virusul uman cauzează peste 90% din cancerele de col uterin. Acest virus se transmite prin contact sexual şi apare în special la tinerele care îşi încep devreme viaţa sexuală, la cele cu parteneri multiplii. Astăzi se adoptă o atitudine tot mai liberală faţă de fidelitatea în căsnicie, faţă de fidelitatea pentru viitorul partener. Această atitudine nu este răspunzătoare numai de acest cancer devastator, ci este răspunzătoare de toată mizeria: boli cu transmitere sexuală, sarcini nedorite, ucidere prin avort, copii abandonaţi, neînţelegere între soţi, lacrimi, deznădejde. Nu mai vorbesc de partea nevăzută a icebergului: sentimentele de vionvăţie, scandalurile şi certurile care macină liniştea familiei, bolile psihice sau psihosomatice, boli de inimă. etc. Aceste „idei liberale”, legate de un domeniu atât de sensibil cum este cel al vieţii intime, această dezinformare se face masiv prin mass-media, sau culmea, de către educatori, psihologi fără teamă de Dumnezeu care vin cu o autoritatea dată de statutul lor de formatori de opinie. Ei sunt cei mai periculoşi. Uneori mă gândesc dacă bisericile noastre fac atât de mult cât pot în această direcţie, mai ales că avem radio şi televiziuni creştine ( poate că fac, nu ştiu prea multe, noi aproape că am renunţat la a mai privi la TV şi a asculta la radio).  Dar ştiu că mulţi oameni, mulţi creştini consumă multă mass-media şi pentru aceştia cred că există oameni calificaţi, educatori şi psihologi creştini care iubesc Scriptura, oameni pe care ţi-ar fi drag să îi asculţi.

Faptele firii pământeşti cu întregul cortegiu de sentimente şi emoţii negative cum ar fi frica,  gelozia, egoismul, ambiţia, furia, resentimentele, ura, suprasensibilitatea, sentimentul de vinovăţie, grija, disperarea, lenea, desfânarea sunt cauzele principale ale următoarelor boli: cardiopatia ischemică,  hipertensiunea arterială, infarctele, accidentele vasculare, ulcerul gastro -duodenal, colite, tulburări cardiace, dislipidemii, ateroscleroză, boli renale, nevralgii, diabet, osteoporoză, guşă, tulburări psihice, etc.

Să mai luăm luăm câteva dintre aceste „fapte ale firii pământeşti”:

Îmbuibarea de mâncare. Am puso-o înaintea beţiei pentru că este mai frecventă ca ea şi mult mai costisitoare. Beţia afectează în general persoana în cauză şi familia sa. Îmbuibarea de mâncare şi consecinţa ei – obezitatea, afectează în primul rând societatea şi apoi pe individ. La costurile legate de complicaţiile obezităţii participăm cu toţii, deoarece medicaţia este oferită compensat şi gratuit de către stat . Problemele de sănătate  ce apar ca urmare a exceselor noastre, cum ar fi îmbuibarea de mîncare sunt multiple. Sunt îngrozită când văd cât de mulţi oameni cad patimă acestui viciu, dar mai ales, când văd suferinţa care rezultă de aici, atâtea boli cronice invalidante şi consumatoare de bani cum ar fi diabetul, dislipidemia, hipertensiuna, cardiopatia ischemică, litiaza biliara, boli articulare şi altele. (Dar despre aceasta am mai vorbit şi voi mai vorbi)

Beţia  este o patimă ce degradează sub toate aspectele pe consumator, patimă care iroseşte banii copiilor, patimă care umileşte familia celui în cauză. Acuma noi vedem suferinţa pe care o produce acest viciu. Cine este vinovat că această deprindere se transmite din generaţie în generaţie, se transmite şi tinerilor? Pentru că este vorba de o alegere şi o deprindere. Eu cred că familia este cea mai vinovată, în special mama, care nu a ştiut să îi insufle copilului repulsia şi teama chiar numai de a mirosi acest drog ucigaş.

Certurile, zavistiile, invidia produc în special boli de inimă, hipertensiune arterială, ulcere, colite, diabet.

Îngrijorările. Se poate trăi fără să ne îngrijorăm? Oare îngrijorarea nu este promovată şi de societatea de consum, care se face mai bine auzită decât biserica şi care insistă pe ideea de a „a avea” şi de „a părea”, în locul celei de „a fi” şi „a face”?  Şi totuşi nu ştiu cum aş convinge pe cei ce citesc aici că sensul vieţii stă  în aport, în a contribui cu ceva la binele celor din jur şi nu doar în preocupări egocentriste. „Daţi şi vi se va da” ne spune Scriptura. Chiar şi cel mai sărac are ce da: timp, atenţie şi înţelegere pentru ceilalţi. Dărnicia ne poate vindeca.

Un  psihatru de valoare internaţională, Alfred Adler, scrie: Sarcina cea mai importantă impusă de religia creştină a fost întotdeauna: „Iubeşte-ţi aproapele…”. „Persoana care nu manifestă nici un interes faţă de semenii săi va întâmpina cele mai mari dificultăţi în viaţă şi le va pricinui altora mari neajunsuri. Toate dificultăţile omeneşti se nasc din lipsa dragostei pentru aproapele”. Dr. Adler îşi sprijină concluziile pe o analiză efectuată atent asupra a mii de pacienţi. El a remarcat că lipsa dragostei se află la originea oricărei dificultăţi omeneşti. Se pune întrebarea: Este posibil să facem ce ne-a poruncit Domnul Hristos, adică să ne iubim vrăşmaşii, şi să facem bine celor ce ne urăsc? Prin Domnul Isus Hristos putem! Este în avantajul nostru să îi facem bine vrăşmaşului, să ne împăcăm cu el.

Zgomotul, zarva şi muzica tare ne pot lasa fară auz!

 

Căştile pe urechi te pot face surd.

„Unde oare vom afla lumina şi unde vor răsuna cuvintele? Nu aici, aici nu e destulă linişte.” (T.S.Eliot)

Poze gratis 10

Astăzi se trăieşte într-o lume cu zgomot neîntrerupt. Pe străzi, la serviciu, în magazine, restaurante, acasă, suntem biciuţi în mod permanent cu zgomot: muzică dată tare, telefoane, zgomot de maşini, prea multă vorbărie.

Zgomotul reprezintă unul dintre cei mai nocivi factori de poluare. O treime din populaţia Europei este afectată de zgomotul traficului rutier, zgomot care este mai greu de evitat. Dar există mulţi oameni care aleg să trăiască în zgomot deşi l-ar putea evita. În funcţie de intensitate şi de timp, zgomotul poate produce disconfort şi boli, dar el mai poate  răni sau chiar ucide. Conform unui raport european, aproximativ 10 milioane de cetăţeni din Uniunea Europeană sunt in pericol de a-si pierde auzul, pentru că ascultă muzică la căşti multe ore la rand, cu sonorul la maximum.

În ceea ce priveşte Romnia, în orice local, piată, restaurant şi în special în mall-uri urlă muzica. În mall-uri nu poţi să auzi ce spune vânzătoarea, nu îl auzi pe cel de lângă tine, numai dacă strigi (cel puţin în mall-urile româneşti).  Există o poluare fonică de al cărui pericol încă nu sunt conştienţi nici părinţi, nici copiii lor. Ei nu ştiu probabil că 1 adolescent din 10, din tările europene, au probleme cu auzul din cauza muzicii din căşti. Sunt expuşi în principal tinerii cărora li se pare că este „cool” să umble cu căştile pe urechi, să vorbească tot timplul la telefon, să-şi petrecă timpul prin mall-uri, discoteci şi alte locuri aglomerate pline de zgomot şi înghesuială. Pe deasupra mai sunt motocicletele, planoarele, snow-mobile, etc. Biciuită în permanenţă cu zgomot, urechea oboseşte şi îmbătrâneşte mult mai  timpuriu decât în mod obişnuit.

Despre decibeli

Intensitatea sunetului se măsoară în decibeli (dB). Respiraţia are 10dB, şoapta 20 dB, o conversaţie obişnuită se situează între 30-60 dB.  Foşnetul frunzelor este de 20dB. Copiii în pauze, pe hol, fac un zgomot de 80 dB. Zgomotul unei străzi aglomerate este de 90 dB. Camioanele puternicie fac un zgomot de 90-110 dB. Decolarea unui avion se ridica la 130 dB. Formatele digitale actuale de muzică MP3-playrele pot atinge intensităţi ale sunetului de 80-115 dB. Nivelul de 20-30 dB este nivelul sonic normal. Limita sunetului admisibil este de 80 dB.Two kittens and little cat listening to music in headphones — Stock Photo

Expuneri peste pragul admis de 80 dB, timp de 4 ore pe zi, pe perioade de 10-30 ani pot duce la modificarea permanentă a pragului auditiv, adică la o hipoacuzie care  poate stânjeni în comunicarea cu ceilalţi.  La 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute. O expunere de scurtă durată la zgomote puternice, la diverse concerte, unde se poate ajunge la 90-115dB, sau zgomotele cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului.

 Dacă te-ai născut sănătos, de ce vrei să fii surd?

Este trist că, pe de o parte, s-au făcut eforturi să se reducă zgomotul la locul de muncă şi astfel a scăzut numărul de surdităţi ca boli profesionale, dar, pe de altă parte, s-a triplat surditatea la tineri, prin dispozitivele de ascultat muzică puse pe urechi, prin petrecerea timpului în locuri cu mult zgomot. Ne este milă de cei cărora soarta le-a fost potrivinică şi s-au născut  surzi. Dar ne mirăm de inconştienţa celor ce aleg să asurzească în mod voluntar şi ne întrebăm de ce familia şi societatea nu fac ceva mai mult în a-i conştientiza de pericole.

Avertismente pentru tineri: „Nu fiţi fraieri, alegând surzenia”

-Muzica ascultată prea tare te poate face surd pentru toată viaţa. Căştile pe urechi timp de 1-2 ore pe zi, pot duce la pierderea permanentă a auzului la peste 30%  din tineri.

-Melodiile cu multă percuţie sunt mai periculoase producând modificări mai importante ale pragului auditiv.

-Construcţia urechii umane nu este în stare să suporte pentru mult timp, zgomote mai mari de 85 dB. Cu toate acestea mulţi tineri, îşi chinuiesc urechile în discoteci, cu muzică la peste 120dB, folosesc aparate Mp3 plaire care pot depaşi 130 dB, merg la concerte rock unde zgomotul ajunge la 140dB.

-Datorită cauzelor expuse mai sus se înregistrează multe pierderi de auz la vârste cuprinse între 14-30 ani.

-Tinerilor de azi le vor îmbătrâni urechile cu 20 ani mai devreme, deci vor deveni surzi mai repede cu 20 ani decât părinţii lor, din cauza folosirii căştilor şi a muzicii „date tare”.

-Probleme auditive, care înainte apăreau la 70 de ani, cum ar fi tinitusul sau acufene, cunoscute ca  ţiuituri sau zumzăit permanent în urechi, apar astăzi la 50 de ani.

-Există bătrâni de 80 de ani care trăiesc în tări şi zone liniştite (de exemplu Sudan), care au auzul ca la 20 de ani, deşi se estimează că auzul începe în mod fiziologic să scadă de pe la 30 de ani. E adevărat că acolo nu se aude decât zgomotul natural, produs de vânt, de ploaie, de legănatul ierbii sau animale.

-Pe de altă parte, în ţări occidentale ca Spania, în zona de limbă catalană, 33% dintre tineri suferă de probleme auditive uşoare şi se estimează că mulţi vor avea nevoie de aparate auditive la 40 ani. Maria Grasa Perez, de la centrul catalan  Julio de Cornella spune: ”În urmă cu câţiva ani, pacienţii care veneau la consult cu probleme auditive aveau în medie 60 de ani. Acum, cei care vin şi care acuză acest disconfort sunt din ce în ce mai tineri, având vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani” Beatriz Sanchez, o studentă în vârstă de 24 de ani are un mare grad de surditate  din naştere. Dar zgomotul excesiv din viaţa de zi cu zi i-a influenţat şi mai mult capacitate de a auzi: ”Muzica foarte tare şi zgomotele stridente mă afectează mai mult decât pe oricare altă persoană, pentru că sunt mai lipsită de apărare decât  alţii într-o astfel de situaţie”, explică ea.
Conştientă mai mult ca cei sănătoşi de acestă problemă Beatriz transmite un sfat tuturor tinerilor de vârsta ei: ”Nu fiţi fraieri. Eu m-am născut cu această problemă, însă voi puteţi să o evitaţi. Nu ne putem juca cu sănătatea noastră”.

-Zgomotul este un factor de stres care poate produce  cardiopatie ischemică, o boală care scurtează viaţa. Se estimează că 3% din decesle prin cardiopatie ischemică sunt datorate zgomotului.

-Diverse nevorze pot să apară sau să fie accentuate sub acţiunea zgomotului

Fugi de zgomot!

-Evită locurile cu muzică dată la maxim.

-Nu asculta muzică la căşti. Îţi faci rău cu mâna ta. De ce să devii surd de tănăr? De de ce rişti şi alte afecţiuni cum ar fi  acufenele, nişte senzaţii foarte neplăcute care pot însoţi surditatea, percepute ca zgomote, foşnete, ţiuituri în urechi, care te pot chinui ziua şi noaptea.

– Nu sta tot timpul cu un aparat de radio sau cu televizorul pornit. Zgomotul permanent, pe care nici nu îl băgăm în seamă, ne afectează totuşi mintea şi creativitatea. Nu este bine să ne biciuim zi şi noapte mintea cu zgomot, chiar cu zgomotul muzical al acestor aparate. Omul este mai productiv într-o atmosferă de linişte. Muzica permanentă ne ţine în domeniul superficialului, nu ne lasă să ne medităm, să aprofundăm lucrurile.

-Nu te juca cu artificii, pocnitori şi alte dispozitive pentru făcut zgomot şi evită-i pe cei care le folosesc. Numărul persoanelor surde de la aceste jocuri cu artificii este semnificativ.

-Dacă poţi, alege un loc de muncă fără zgomot, iar dacă lucrezi în locuri cu zgomot foloseşte mijloace de protecţie pentru urechi.

-Dacă poţi să alegi, atunci alege o locunţă într-o zonă făra zgomot.

-Relaxează-te cât de des poţi în locuri liniştite, într-un parc, într-o grădină, la ţară sau la munte.

Ca şi creştini noi avem nevoie de momente de linşte  pentru a auzi mai bine şoapta Divină.

Disponibilitatea de a asculta şi de a crea loc în sufletul nostru pentru Domnul Isus, creşte atunci când facem linişte în jurul nostru. Avem nevoie să evadăm în locuri fără zarvă şi fără agitaţie, în locuri în care să nu auzim decât foşnetul frunzelor, murmurul vântului sau ciripitul păsărerelor, locuri în care contemplând măreţia Creatorului să ne putem reculege. Satana ne va împiedica, pentru că lui îi place să ne ţină în zgomot, aglomeraţie şi grabă. Zgomotul şi graba permanetă sunt atmosfera lui preferată. În această atmosferă oamenii devin superficiali şi indiferenţi la lucrurile importante pentru viaţă şi pentru veşnicie.

Teama de a nu fi singuri ne aruncă în mijlocul zgomotului şi a mulţimii. Dorim să auzim un flux constant de cuvinte chiar dacă acestea nu ne spun nimic. Ne cumpărăm radiouri sub formă de brăţară sau căşti, ca să nu fim comndamnaţi la tăcere dacă nu stă nimeni prin preajmă” spune R. J. Foster.

Domnul Isus „S-a suit pe munte să Se roage singur”. Altădată le-a spus ucenicilor: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu”. Dacă Domnul Nostru a avut nevoie de solitudine şi de linişte cu atât mai mult avem nevoie noi, oamenii. Cu atât mai mult avem nevoie astăzi când zgomotul, zarva şi muzica tare este caracteristica societăţii noastre.

Imagine de 【微博/微信】愚木混株 【Instagram】cdd20 de la Pixabay

Imagine preluata de pe  http://browse.deviantart.com