Înrobirea medicului de familie

Înrobirea medicului de familie

Medicul de familie din Romania este astăzi împiedicat în a-şi exercita profesia. Guvernanţii l-au înrobit tot mai mult prin activităţi colaterale actului medical propriu zis, au crescut cheltuielile cabinetului impunând o formularistică costisitoare, cu obligaţia de a o cumpăra de la cei desemnaţi de guvern, au permis diveşilor terţi să ne impună noi şi noi taxe, care reprezintă o mare povară pentru cabinete.  Prin noul Contract Cadru guvernanţii doresc desfinţarea medicinei de familie, datorită normelor aberante ale acestuia. Aceste Norme fac ca o activitate medicală destinată rezolvării a 80% din problemele de sănătate ale comunităţii să nu mai poată să existe.

Totul s-a petrecut treptat. Încet, încet, medicii de familie s-au trezit înhăţaţi în nebunia unor solicitări şi tracasări psihice excesive, colaterale muncii propriu zise. Pe nesimţite, asemenea unui mic bulgăr de zăpadă ce declanşează o avalanşă, poverile puse pe medicul de familie au crescut treptat până au ajuns să îl sufoce.

Fără să primim vreo înlesnire, vreun sprijin (cu excepţia laptop-urilor) din partea statului, au inceput să ni se ceară tot mai multe, mai complicate şi mai scumpe documente, formulare, registre şi alte înscrisuri. Iar acum avem în spate o masă uriaşă de solicitări sub care unii abia mai respiră. Mă gândeam până unde mai poate fi încărcată mintea medicul de familie. Şi totuşi guvernanţii  doresc să îl înroleze într-o activitate obligatorie de operator de date de natura informatică  legate de cardul de sănătate al pacienţilor şi în plus să îl oblige la o activitate non stop de asigurarea permanenţei.

Pur şi simplu medicul de familie nu mai are timp pentru pacienţi. Menirea medicului de familie este să asigure în primul rând prevenirea bolilor, a celor cronice în mod special. Este inuman şi în acelaşi timp dăunător pentru bolnavi, să îl obligi pe medicul de familie să lucreze ca pe bandă rulantă, cu atenţia împărţită între pacient şi multitudinea de înscrisuri ce le are de făcut în fişe, în câteva feluri de registre, în computer, în formulare pentru gravide, în câteva de feluri de reţete la acelaşi bolnav, în câteva feluri de bilete de trimitere. În plus limitarea numărului de consultaţii la 20 pe zi şi un buget orientativ (plafon la medic) nu face decât să-i afecteze şi mai mult pe pacient şi pe medic.

Suntem nevoiţi să lucrăm sub o presiune colosală. An de an Casa Naţională şi-a înmulţit  ameninţările şi numărul de sancţiuni în ceea ce-i priveşte pe medicii de familie. Adică ţi se iau sume mari de bani dacă nu ai bifat o căsuţă pe reţetă sau pe concediu medical, dacă greşeşti o listă, un cod, dacă un asigurat nu şi-a reînoit dovada de asigurat. Calitatea actului medical, timpul acordat bolnavului  nu contează, ci doar să fie completate toate rubricile şi respectată birocraţia.

Ni se cere o uriaşă muncă de justificare, de înscrisuri, de documente, de dări de seamă, menite a fi puse la dispoziţia celor pentru care prestăm servicii sau la cei ce încasează taxele. Apar noi şi noi formulare de lucru care le modifică neîncetat pe cele vechi. Cele două formulare simple, Reţeta şi Biletul de trimitere s-au multiplicat în  10 feluri de formulare.

Avem reţete pentru:

-boală obişnuită

-bolnavi cu pensie 0-700 lei

-psihotrope compensate

-psihotrope necompensate

-diabet

-cancer

-gratuitate pe boli cronice

Avem bilete de trimitere:

-simple

-pentru laborator

-pentru consult clinc

Multiplicarea tipurilor de reţete cauzează o mulţime de probleme:

-Muncă şi bani în plus prin prescrierea la un singur bolnav a câte 2-5 reţete. O singură reţetă cu mai multe coloane sau rubrici ar face acelaşi lucru, iar medicul de familie ar fi scutit de bani şi timp risipit.

-Reţeta 0-700 face discriminare între pensionari şi alte persoane cu venit mic. Cel cu 750 lei pensie va plăti mai mult pe medicamete, va plăti asigurarea medicală şi în final va fi mult mai sărac ( dacă mai poţi face comparaţie între sărăci) decât cel cu 700 lei. În plus sunt şi salarii foarte mici (sub 700 sau la limită) în familii care au de întreţinut copii.

-Obligaţia de a cumpăra de la un singur furnizor aceste formulare i-a dat acestuia posibilitatea de a creşte taxa de 2 lei, cât era la început topul de reţete, la 9,50 lei.

Munca colaterală actului medical continuă cu:

-Căutarea şi studierea listelor  de medicamente atât de schimbătoare, a protocoalelor şi a ghidurilor legate de medicamnete; informarea despre legi şi ordonanţe ce modifică modul în care ai lucrat până ieri.

-Eşti asaltat apoi de inspectorate: protectia consumatorilor, protectia mediului, direcţia sanitară, direcţia socială, medicina muncii, paza contra incendiilor, poliţia comunitară.

-Eşti asaltat de firme de asigurări în care ţi se spune că eşti obligat să te asiguri pentru clădire, pentru firmă, pentru foc,  pentru cutremur,  pentru hoţi, pentru malpraxis.

-Ai de mers pentru făcut plăţi: la finaţe, la Casa de asigurări de sănătate, la Casa de pensii, la proprietarul spaţiului de cabinet, la cei ce-ţi verifică aparatura medicală, la cei ce-ţi duc deşeurile biologice, la curent, gaz, apă, telefon, colegiul medicilor.

-Te asaltează reprezentanţii medicali.

-Te sună băncile pentru creditul făcut pe cabinet.

-Ai de făcut adeverinţe, avize epidemilogice, scrisori medicale pentru handicapaţi, controale epidemilogice în şcoli şi alte activităţi în afara consultaţilor.

-Te sună organele de control.

Iar acum când medicii de familie doresc să protesteze şi să ceară dreptul la normalitate, guvernanţii au început o aprigă campanie de dezinformare, de atacuri la adresa medicilor de familie, sugerând că noi nu dorim altceva decât mai mulţi bani.

Revendicările noastre sunt acelea de a ni se permite să ne facem profesia.  Dorim debirocratizarea, mai puţine registre şi înscrisuri, simplificarea reţetei compensate (un singur formular). În condiţiile în care an de an apar noi taxe care împovorează cabinetul, evident că cerem un buget care să ne permită funcţionarea.

Specificăm că în mod rău intenţionat, pentru a instiga populaţia împotriva noastră, s-a mediatizat cum că venitul cabinetului ar fi tot una cu venitul medicului. Dar din acest venit doar o mică parte revine medicului pentru că: plătim salarii pentru asistente, contabilă, femeie de serviciu, cheltuielile cu întreţinerea, deplasări la domiciliu, dezinfecţia, sterilizarea, eliminarea deşeurilor patologice, metrologie şi alte multe taxe, plătim toată formularistica stufoasă a cărui preţ CNAS îl creşte de la o lună la alta.

Pacienţii noştri ar trebui să ştie că Medicina de familie din Romania are cel mai mic procent din Fondurile Naţionale de Asigurări de Sănătate colectate de la populaţie, comparativ cu alte ţări europene. Deşi la început, în 1999 s-a pornit bine şi medicinei de familie îi revenea  aproximativ 15 % din acest fond, s-a ajuns la momentul actual la 5, 5%

În aceste condiţii rugăm pacienţii să înţeleagă că doar imposibilitatea de funcţionare în condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ne determină  ca de la 1 aprilie 2011 să funţionăm fără contract cu Casa de Asigurări.