Cuvinte care vindecă o relaţie: “ Hai să discutăm”, “Îmi pare rău”, “Te iert”,
Toţi oamenii se rănesc sau se jignesc unii pe alţii. O fac din greşeală, din egoism, din lipsă de sensibilitate sau pur şi simplu din neatenţie sau din prostie.
Uneori, aceste răni, pot distruge definitiv o relaţie. Se întâmplă acest lucru dacă nu se clarifică situaţia, adică:
-Cel ofensat nu îl confruntă pe ofensator cu fapta lui; ofensatorul poate nici nu şi-a dat seama că l-a supărat sau rănit pe celălalt
-Părţile implicate nu cer şi nu oferă iertare
-Se readuc în discuţie, conflicte vechi ce au fost o dată analizate şi rezolvate
Alege clarificarea! Supărările trec repede când oamenii discută
Nu există speranţă pentru o relaţie dacă atunci când apar conflicte sau ofense ele nu se discută. „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta , du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă ai câştigat pe fratele tău”. (Matei 18:15)
Dacă cineva ţi-a greşit, nu întârzia să îi spui că te-a jignit, dar fără supărare şi fără mânie. În acelaşi timp:
-Permite-i să se justifice.
-Lasă-l mai întâi pe el (ea) să vorbească
-Ascultă-l ca să vezi de ce s-a comportat sau a vorbit într-un anumit fel.
-Oferă-i prezumţia de nevinovăţie. În foarte multe cazuri (mai ales când este vorba de familie sau prieteni) atunci când discuţi, vezi că de fapt nu există motive de supărare
Nu întotdeauna ne vine uşor să îl confruntăm pe celălalt cu faptele sale (o persoana imatură nici nu doreşte acest lucru). Este mai uşor să acuzăm, să ne supărăm sau să ne enervăm. Este mai simplu, mai ispititor şi mai răzbunător să îl bârfeşti la alte persoane. Dar Dumnezeu ne îndeamnă: Du-te şi vorbeşte cu cel ce te-a lezat! Clarifică situaţia! Nu judeca, până nu vorbeşti cu el (ea). Atitudinea aceasta cere mai mult curaj decât iertarea. Şi mai multă smerenie. Oricum este greşit să spui că ai iertat, dacă nu te-ai confruntat cu cel ce te-a rănit. Niciodată nu va fi o iertare cu inima şi mici sau mari resentimentele vor rămâne acolo să roadă, să puroieze şi să răbufneacă din când în când afară. Curajul de a asculta părerea celui care te-a lezat ajută la maturizarea fiecăruia, ajută chiar la adâncirea relaţiei, ajută la o mai bună cunoaştere şi înţelegere reciprocă. Şi cel mai adesea se va vedea că ceea ce te-a supărat nu are nici un suport, că totul a fost o simplă neînţelegere. Adesea prietenia între cele două părţi devine mai intimă, după o discuţie calmă de clarificare a neînţelegerilor, această prietenie capătă noi nuanţe şi noi profunzimi.
Aşa a lăsat Dumnezeu, ca noi să ne formăm şi să ne maturizăm prin ciocnirea noastră reciprocă, prin şlefuirea reciprocă a părţilor colţoase a temperamentului nostru. De aceea „Du-te si spune-i”. Ai curajul de a proceda corect!
Mândria care împiedică clarificarea lucrurilor
Conflictele, jignirile şi rănirile pot apărea peste tot: în familie, între rude, între prieteni, in comunitatea bisericească, la locul de muncă. Pentru că noi suntem oameni diferiţi, cu temperamente, preferinţe, scopuri şi viziuni diferite. Modul în care un creştin se comportă într-o situaţie conflictuală arată cât de matur este. În acelaşi timp rezolvarea conflictului după modelul arătat de domnul Iisus Hristos ajută la dezvoltarea şi maturizarea noastră, la mai buna înţelegere de sine şi mai bună înţelegere a celorlalţi.
Atunci când neînţelegerile se discută, când motivaţiile sunt scoase la lumină, cel mai adesea conflictele se sting, vina poate fi iertată, rănile pot fi vindecate. Aşa ne îndeamnă Cuvântul Scripturii: „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta , du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă ai câştigat pe fratele tău”. (Matei 18:15)
Există însă o mândrie (imaturitate spirituală), confundată cu o atitudine de smerenie, de cumsecădenie care spune: „Lasă că vei trece şi peste asta, vei uita.” Problema este că nu se trece, nu se uită, ci se acumulează resentimente. Iar resentimentele produc răceală, duşmănie şi ură şi îl încarcă pe cel pe care îl consideri vinovat cu şi mai multe păcate, adesea închipuite. Nu poţi să uiţi şi readuci în lumină întregul istori al greşelilor celui vinovat. Când nu discuţi cu cel care ţi-a greşit, discuţi cu alţii, iar aceasta înseamnă bârfă.
Bârfa, adică împărtăşirea supărărilor cu altcineva decât cel ce ţi-a greşit, ţi se pare dulce iniţial, crezi că te răzbună, dar la urmă nu lasă decât otravă şi anhilează posibilităţile de clarificare, împăcare şi refacere a relaţiei. Bârfa este cel mai imatur mod de reacţie într-un conflict.
Rolul bârfei şi bârfitorilor în conflicte Un rău foarte mare în conflictele a două părţi, îl fac cei ce ascultă şi încurajează bârfe. Aceştia de obicei „pun paie pe foc”, aprind şi mai tare conflictul, luîndu-i adesea posibilitatea de a se mai stinge vreodată. Nu este deloc cinstit, ca cel neimplicat, să asculte şi să încurajeze astfel de bârfe. Unui creştin adevărat nu îi plac bârfele şi el te va îndemna să procedezi conform Sfintei Scripturii, adică îţi va spune să ai curajul de a-l confrunta pe semenul tău (fratele tău).
Cere, oferă şi acceptă iertarea
Poate că ţi s-a greşit din neştiinţă şi ţi se cere iertare. Iartă! Nu este întotdeauna uşor să ierţi. A ierta coastă şi doare mai ales atunci când cel ce a greşit nu merită sau când există frica că nu va aprecia gestul sau că îl va înţelege greşit. Căci a ierta este pe lângă un act de generozitate şi un act de curaj. Dar a trăi cu povara resentimentelor şi a gândurilor de răzbunare este şi mai greu. Şi în ori ce caz nu îl vei schimba pe celălalt încăpăţânându-te să nu-l ierţi.
Dacă ceva în lumea aceasta are putere de a ne schimba vieţile, aceasta este iertarea. Ea ne vindecă sufletul, ea înseamnă libertate şi eliberare pentru două persoane: a celui ce ţi-a greşit de pedeapsa greşelii, şi a ta, de povara neiertării.
De aceea oferă iertarea imediat, ofer-o gratuit, ştiind că şi ţie ţi se iartă mereu. Ai putea spune: „Ceea ce ai făcut m-a rănit. Dar te-am iertat. Nu îţi voi aminti de acest lucru şi în cel mai scurt timp posibil voi uita ce ai făcut”. Pentru că iertarea presupune şi uitare. Aceasta este adevărata iertare!
Imagine de Enrique Meseguer de la Pixabay si imagine de Pexels de la Pixabay
Imi pare rau ca v-am pierdut link-ul dar acum ma bucur ca v-am regasit.
Apreciez scrierile dv. si daruirea cu care o faceti.
Domnul sa va binecuvanteze.
“Nimic din lumea aceasta nu poartă mai clar pecetea Fiului lui Dumnezeu decât iertarea” Alice Cary
“Psihologia dinamică ne învaţă că putem dobândi sănătatea lăuntrică numai prin iertare – nu numai iertarea altora ci şi iertarea noastră proprie.” Joshua Lath Liebman
“Dacă sunt îndeplinite condiţiile pe care El le-a stabilit, Dumnezeu S-a obligat prin Cuvântul Său să ierte pe orice om de orice păcat din pricina lui Hristos.” Billy Graham
De regulă, omul este foarte puţin din ceea ce capătă prin naştere – omul este ceea ce face din el însuşi.
(Alexander Graham Bell)
LikeLike
Multumesc, Angela. Si mie imi place cum scri tu si chiar am vrut sa discut cu tine despre despre o postare de a ta: ” 5 motive de bucurie”. O sa fac acest lucru cand o sa ma timp
LikeLike
Dumnezeu sa te binecuvanteze, ai harul scrierii te imbratisez Simona
LikeLike
Multumesc Simona
LikeLike
Aveti dreptate. Cand cineva ti-a gresit nu mai ai chef sa ii asculti justificarile si iti place sa gandesti si sa spui ce este mai rau despre persoana respectiva. Interesenta ideea ca iti trebuie smerenie pentru a accepta sa discuti si sa clarifici situatia.
LikeLike
Pentr ca mi-a placut articolul de mai sus foarte mult, cu bunavointa dumneavoastra postez in loc de comentarii personale o parte dintr-un articol mult mai mare:
Lipsa de vitalitate spirituală-de pe aceasta pagina a pastorului Daniel Branzei
http://eclesiologie.wordpress.com/anexe/lipsa-de-vitalitate-spirituala/
Lipsa de iertare
Dumnezeu condiționează atitudinea Lui fața de noi, de atitudinea noastră față de ceilalți.
LikeLike
Foarte frumos scris as dori sa mai scrieti articole de acestea
LikeLike
Multumesc!
LikeLike
Mie mi-a fost de folos acest articol…. La un moment de impas, mi s-a luminat cugetul..Multumesc
LikeLike
Ma bucur foarte mult ca va fost de folos articolul.
LikeLike
Foarte interesant si frumos acest articol.M-ar bucura enorm de mult daca a-ti mai publica si alte articole,le citesc cu mare drag tot timpul.
Cu stima,
Camelia Nastasa
LikeLike
Multumesc, doamna Camelia Nastasa! Apreciereile dumeavoastra sunt incurjari care intr-adevar ma indeamna sa mai scriu dar in acelasi timp nu vreau sa neglijez alte prioritati, prima dintre ele fiind familia.
LikeLike
“Bârfa, adică împărtăşirea supărărilor cu altcineva decât cel ce ţi-a greşit, ţi se pare dulce iniţial, crezi că te răzbună,” – nu sunt de acord cu aceasta idee. Cuvantul ‘barfa’ nu este folosit corect. Daca mie imi greseste cineva, iar eu ma descarc din amaraciune unui prieten/prieteni(depinde cati prieteni de incredere am) nu inseamna ca barfesc. A barfi inseamna sa auzi anumite zvonuri despre cineva, si nu stii daca sunt adevarate sau nu, si le raspandesti mai departe , chiar cu placere. Iata cateva sinonime potrivite pt barfa :” a calomnia, ponegri, defaima, a flecari, a spune lucruri neadevarate despre cineva, a indruga verzi si uscate.” Exemplu :” ai auzit draga ce se spune despre cutare? eu am auzit asa si asa…etc etc” si mai adaugi si tu nimicuri in cârca ‘paratului’. Cuvantul potrivit ar fi a se plange : a-și împărtăși neplăcerile, durerile, neajunsurile jeluindu-se (cuiva); a se tângui; a se căina; a se jeli. In rest articolul este bun.
Blessings!
LikeLike
Aveti dreptate, intr-un fel. Totusi un crestin, ranit sau ofensat de aproapele sau, inainte de a se plange la oricine altcineva este indemnat de Domnul Isus Hristos sa mearga sa vorbeasca, mai intai, cu ofensatorul sau. Pentru aceasta trebuie insa foarte multa smerenie si…curaj. Numai daca nu s-au rezolvat in felul acesta lucrurile, ni se permite sa apelam la o alta persoana pe care o luam cu noi si mergem impreuna la “ofensator” dar tot in scopul de a clarifica si rezolva probelmele…Urmeaza apoi biserica…si in final…putem sa-l lasam pe cel ce ne-a ranit in plata lui si sa nu mai avem nimic de a face cu el. Eu asa am inteles lucrurile
LikeLike
Aveti dreptate, ramanem uneori prinsi in trecut si ne amintim prostii, sa ierti este cel mai bun lucru pe care il poti face
LikeLike
Ma legasem doar de cuvantul in context 🙂 In rest nu am ce comenta 🙂 Dl sa binecuvanteze autoarea 🙂
LikeLike
E foarte important sa stim cand sa spunem aceste cuvinte, oricat de greu ne-ar fi… cred ca viata tuturor ar fi mult mai simpla daca am avea mai curaj in unele momente
LikeLike
Vă rog să eliminaţi comentariul numit “Chestionare Auto Online” de la acest articol: https://marianagoron.wordpress.com/2013/03/20/totul-este-desertaciune/ deoarece îmi afecrează site-ul de chestionare auto.
Mulţumesc.
LikeLike
Pingback: Timpul nu le rezolvă pe toate…timpul le strică pe toate | Sănătate fără doctori