Tag Archive | mort de grija

Luptă cu grijile şi spune: “Mă voi necăji după aceea”

Atunci când vine vorba de îngrijorare, legată de un potenţial pericol, soacra mea foloseşte ingrijorareurmătoarea expresie: “Mă voi necăji după aceea, după ce voi vedea că necazul s-a întâmplat”.  Apoi se explică: “Poate că nici nu se va întâmpla răul de care mă tem. Aşa că de ce să mă necăjesc dinainte. O să am timp să mă necăjesc după aceia, dacă va fi cazul”.

“Nu faci ulcer de la ceea ce mănânci. Faci ulcer de la ceea ce te mănâncă”(Dr. Joseph F. Montague).

Trăim într-o lume de natură să producă îngrijorare în orice moment: accidente pe şosele, violenţă în şcoli, ştiri proaste la televizor, riscul de a-ţi pierde locul de muncă. Lista poate continua cu teama de boli, necazuri în căsnicie, necazuri cu copiii, probleme financiare, singurătatea, resentimente acumulate în timp, diverse pierderi şi multe altele. Avem toate motivele să devenim îngrijoraţi. Şi totuşi îngrijorarea excesivă pe lângă că ne afectează mintea produce şi multă suferinţă fizică. Dacă ne lăsăm copleşiti de toate aceste probleme preţul este uriaş.  Îl plătim prin boli fizice grave şi costisitoare şi adesea prin moarte timpurie.

Grijile ne “mănâncă” sănătatea

Un studiu făcut de Asociatia Americană a medicilor specialişti în boli profesionale, pe un lot 176 de oameni de afaceri, cu vârsta medie de 44,3 ani au arătat că peste o treime din aceşti oameni de afaceri suferă de una dintre cele trei afecţiuni caracteristice traiului în condiţii de stres, şi anume hipertensiune arterială, ulcer gastric şi cardiopatie ischemică. Este un preţ plătit pentru  succes? Sau poţi să spui că ai succes când te îmbolnăveşti de boli cu riscuri atât de mari pentru o moarte prematură? (Mă refer la hipertensiune şi cardiopatie ischemică).

Din observaţiile mele de peste 20 de ani de medicină de familie, pot să spun că numărul bolnavilor din ziua de azi s-a dublat sau chiar s-a triplat, comparativ cu două decenii în urmă. Cei bogaţi se îmbolnăvesc din pricina grijilor de a-şi păstra posesiunile, cei săraci se îmbolnăvesc de amărăciune şi de teamă pentru ziua de mâine. Şi mulţi cad sub povara  îngrijorărilor permanente, care sunt mai multe şi mai complexe ca în deceniile trecute. Pe lângă grijile reale s-au adăugat grijile artificiale induse şi amplificate prin mass-media. Sunt atâtea ştiri care produc îngrijorare şi panică, deşi nu ar fi cazul ca oamenii să se îngrijoreze. Televiziunile vor să îşi crească audienţa prin aceşte ştiri alarmiste. După câte un anunţ la televizor despre o nouă boală periculoasă, mulţi oamenii dau buzna la medic pentru a-şi căuta boala respectivă. Alţii stau acasă şi îşi alimentează temerile căutând noi informaţii pe diverse canale sau pe internet. O minte mereu îngrijorată  poate devasta trupul. Ca medic am asistat la o creştere alarmantă a cardiopatiei ischemice, a hipertensiunii arteriale, a diabetului, ulcerului, colitelor, bolilor articulare, bolilor arterelor, toate afecţiuni care au la bază stresul şi îngrijorarea. Interesant este că după ce boala s-a produs  pacienţii rămân axaţi doar pe partea fizică a problemei şi nu prea caută să facă ordine în viaţa lor, să îşi învingă îngrijorările.

Platon spunea: “Cea mai mare greşeală făcută de medici este că încearcă să vindece trupul fără a încerca să vindece mintea; însă trupul şi mintea sunt una şi nu ar trebui tratate separat”. Punând invers problema, eu aş spune că, cea mai mare greşeală a oamenilor este să se concentreze doar pe suferinţa trupului, să o investigheze şi să cheltuie în permnanţă doar cu această suferinţă, când ei ştiu bine, în adâncul sufletului lor,  că îngrijorarea este cea care apasă, când ei ştiu bine că lasă psihicul să învingă fizicul. Dacă oamenii ar căuta mai întâi vindecarea minţii, vindecarea trupului ar veni ca ceva firesc.  Problema este că medici şi pacienţi se axează azi doar pe a trata simptome, pe a trata doar ceia ce este vizibil. Lumea este prea grăbită, toţi doresc rezultate rapide, vindecare instantanee, toţi doresc cel mai nou medicament văzut la reclame, şi sunt supăraţi dacă tu ca medic nu îl oferi. Puţini doresc să înţeleagă ce ai vrea să le spui despre îngrijorări, să înţeleagă că îngrijorarea nu se tratează cu cel mai nou medicament de pe piaţa farmaceutică.

Două sugestii pentru a învinge grijile:

1. Înainte de a te îngrijora despre ceea ce ar putea să se întâmple, propune-ţi să aştepţi să vezi dacă o fi aşa, şi, îngrijorează-te după aceia. “Nu vă îngrijoraţi de ziua de mâine, ajunge zilei necazul ei” ne spune Domnul Isus Cristos. El ne cere să trăim pentru astăzi, să ne ordonăm viaţa astăzi.  El ne oferă şansa de a trăi astăzi în aşa fel încât să fim mântuiţi pentru veşnicie. Şi apoi un alt astăzi şi un alt astăzi… pănă la întâlnirea cu El. Cât de minunată este această şansă a zilei de “astăzi.” “Oricine îşi poate purta povara, cât ar fi de grea până la căderea nopţii. Oricine îşi poate îndeplini munca oricât de dificilă, timp de o zi. Oricine poate trăi dulce, răbdător, afectuos, pur,  până la apusul soarelui. Şi asta este tot ce înseamnă de fapt viaţa” scrie atât de plastic R.L. Stevenson.

2. Gândeşte-te care ar fi răul cel mai mare care s-ar putea întâmpla. Pregăteşte-te să accepţi situaţia în caz de nevoie. Încearcă apoi, cu calm să îmbunătăţeşti lucrurile, pornind de la răul cel mai rău. Vei vedea că aproape întodeauna este o soluţie.

Fericit omul, şi fericit doar

Cel ce poate spune că ziua de azi îi aparţine;

Cel ce, sigur în sinea lui, poate spune:

“Mâine fie ce-o fi, fiindcă am trăit astăzi”.

În concluzie:

Acceptă faptele bune sau rele care se întâmplă fără voia ta. Fă ceva în legătură cu ceea pe poţi schimba. Iar ziua de mâine şi ceea ce nu poţi schimba lasă-le în mâna Domnului. Şi astfel grijile nu îţi vor mai afecta viaţa şi sănătatea.

Imagine preluata de pe: http://www.deviantart.com photography