Când florile vin prea târziu
La această dată pieţele sunt pur şi simplu invadate de mulţimea superbelor crizanteme pe care oamenii le cumpără pentru cei morţi. Cred că cele mai multe flori sunt dăruite celor morti! La moartea unei persoane mormântul i se umple de flori. Mai multe flori decât a primit in toată viaţa lui (ei). De ziua morţilor pieţele gem de flori. Ce multe flori se dau morţilor. Dar celor vii? Câte flori le dăm si cât de des? Aceste gânduri m-au inspirat să scriu poezia de mai jos:
Buchetul acela de flori, Ce-ai vrea într-o zi Să mi-l pui pe mormânt, Oferă-mi-l azi. Fă-mă astăzi să simt Parfumul acestui gest de tandreţe. Oferă-mi azi flori, Cât nu-i prea târziu Să le miros, să le văd, să le simt, Să mă bucur de-a lor frumuseţe. Am nevoie de flori, uneori, Cât mai sunt călător pe pământ. Presară-mi viaţa cu flori, uneori, Nu după, ci înainte de-a fi în mormânt Nu aştepta ocazii ce greu se ivesc Ci dă-mi flori acum Când ele nu spun Decât: Te iubesc! Am nevoie de flori, uneori. Nu spune: E-un fleac Sau că eşti prea grăbit A da flori e un gest preţuit. Am nevoie de flori, uneori, La fel ca de zâmbet şi de îmbrăţişare Dacă ai şti cât de mult Poţi să-mi spui printr-o floare. Mormane de flori se pun pe mormânt prea târziu Dar cui îi mai pasă, în adânc e tăcere… Tu dămi-le azi, cât am sufletul viu Cât nu-i prea târziu să mai simt mângâiere La văzul acestor flori efemere.