5 cai de a întari organismul în lupta cu coronavirusul

Imagine de ivabalk de la Pixabay

Cred ca toată lumea a aflat cum sa reducă expunerea la coronavirus, prin distanţare socială, izolare, etc. Dar mai este un aspect deosebit de important la care trebuie sa ne gândim. Şi anume cum sa ne întărim imunitatea în asa fel încât dacă ne expunem sa nu ne imbolnavim sau sa facem forme usoare de boală.

Sistemul imunitar al omului este conceput ca un mecanism de apărare, care îi oferă protecţie, acţionând ca o bariereă faţă de bacterii, viruşi, paraziţi şi chiar toxine, astfel încât organismul să nu se îmbolnăvească de boala produsă de aceşti agenţi patogeni. Sistemul imunitar pune bazele sănătăţii şi longevităţii noastre.  Stilul de viaţă modern, stresul, sedentarismul, consumul de toxice, înaintarea în vârstă ne pot afecta imunitatea. Şi totuşi există câteva căi prin care imunitatea noastră poate fi întărită. Le voi descrie pe scurt:

Image by mohamed Hassan from Pixabay1.Gestionaţi stresul.

Stresul creşte susceptibilitatea faţă de diverse boli. În condiţii de stres se eliberează anumiţi hormoni (catecolamine) cu impact negativ asupra sistemului imunitar, scăzând posibilitatea organismului de a se apăra împotriva bacteriilor şi viruşilor. Împrejurările de acum aduc  anxietate şi îngrijorare, uneori şi panică. Izolarea poate contribui şi ea la creşterea stresului. Pentru a reduce stresul este esenţial să gasim un echilibru între diverse sarcini profesionale şi cele casnice, încercând să fie distribuite echitabil între membrii de familie. Este important să faceţi pauze de relaxare şi să acordaţi  mai mult sprijin celui mai slab şi vulnerabil. Acceptaţi de asemenea că este în regulă să  existe un anumit nivel de temere, de frustrare şi îngrijoarare. Încearcaţi  să menţineţi lucrurile sub control păstrând un nivel de comunicare cu persoane dragi şi prieteni, prin telefon, facebook, WhatApp. Evitaţi să vă calmaţi îngrijorarea prin consum de alcool, prin exces de fumat.  Fiţi conştient de felul în care vă afectează ştirile. Uneori te ajută să ştii ce se întâmplă, dar dacă ştirile din media îţi sporesc anxietatea, nu le urmări prea des sau propune-ţi sa te uiţi doar o dată pe zi la ele. Sau renunţă de tot  şi cere unui apropiat să te ţină la curent cu alertele majore.

2.Dormiţi suficient. Image by PublicDomainPictures from Pixabay

Somnul insuficient scade imunitatea. De aceea, în această perioadă dormiţi atât cât simţiţi nevoia. Dar cel puţin 7-8 ore de somn pe noapte! Cercetările au arătat că persoanele care  dorm mai puţin de 7-8 ore de somn pe noapte sunt mai susceptibile să răcească. Dacă vă simţiţi obosit dormiţi şi pe la prânz, 15-20 de minute, dar nu mai mult, pentru că este posibil să vă  stricaţi somnul de noapte. Aveţi grijă, dacă beţi tot timpul băuturi cofeinizante, e posibil să nu realizaţi cât de obosiţi sunteţi cu adevarat.

Sunt  cercetări au arătat că persoanele care dorm 6 ore pe noapte sau mai puțin au de 4 ori mai mari șanse să prindă  o răceala atunci când sunt expuse virusului, în comparație cu cei care dorm cel puţin 7 ore pe noapte. Despre somn si insomnii vedeti si aici

Image by Steve Buissinne from Pixabay3.Consumaţi alimente care stimulează imunitatea.

Mananca o dieta cât mai diversificată, echilibrata, bogata in legume, fructe, cereale integrale. Nu face excese alimentare! Acum avem nevoie mai mult ca oricând de surse de vitamina C, Zinc, Vitamina D,  fibre. Sistemul imunitar poate fi sprijinit prin includerea în meniul de fiecare zi  a alimentelor care îl întăresc cum ar fi: citricile, merele, usturoiul, leurda, ceapa verde, spanacul, urzicile, ceaiul verde, iaurtul si alte lactate fermentate, legume fermentate, oul  (bogat in antioxidante, precum vit. A si D şi în minerale minerale, fier, zinc, seleniu). În principiu orice fructe sau legume verzi sunt benefice.

Sistemul imunitar este reprezentat în principal de  niste „bariere” mecanice și  fiziologice, compuse din piele, mucoase, saliva, sucul gastric, enzimele intestinale şi “bariere”  celulare din sânge și anumite țesuturi.  Se pare ca 70% din functia imunitara se afla in intestin, reprezentată de Microbiom, format dintr- un număr impresionant (trilioane) de micororganisme  benefice, adică  flora intestinală saprofită. Microbiomului sau florei intestinale  îi plac foarte mult fibrele, legumele și alimentele fermentate. Deci  consumaţi  fasole, mazăre, năut, paine integrala, malai, iaurt,  in special chefir, varză murată, castraveti murati.

Zahărul, carnea procesată, uleiurile vegetale și alcoolul tind să fie alimente inflamatorii care slăbesc imunitatea. Aveţi grijă să nu vă îngraşaţi stând acasă! O persoană obeză are imuniteatea mai slabă.

Image by Gerd Altmann from Pixabay4.Faceţi exerciţii fizice.

Se cunoaşte că cei mai afectaţi de infecţia cu coronavirus sunt persoanele vârstnice. Dar nu este întotdeauna aşa. De exemplu un studiu realizat de Universitatea din Birmingham și King’s College London a constatat că 125 de bicicliști amatori, nefumători cu vârste între 55 și 79 de ani aveau încă sistemele imunitare ale tinerilor.

Pe de altă parte un tânăr sedentar, obez sau care fumează este la un risc mai crescut decât o persoană vârstnică, activă fizic, normoponderală, fără boli cronice.

În condiţiile de izolare este un pic mai greu să faci exerciţii fizice, dar un minim de 15 minute zilnic de gimnastică, de aerobică, de bicicletă de cameră, de gradinărit dacă stai la curte, contribuie  la întărirea imunităţii. Exerciţiul fizic mobilizează creşterea fluxului de sânge  care permite celulelor şi substanţelor din sistemul imunitar să circule liber în organism şi să funcţioneze eficient.

Pe de altă parte nici sportul excesiv şi efortul fizic mare  nu este recomandat. Sunt sportivii de elită care devin foarte susceptibili la infecții, deoarece eforturile prea mari, au la un moment dat, un impact negativ asupra sistemului imunitar”.

Unul dintre numeroasele efecte benefice ale exercițiului este că reduce stresul, contribuind şi în felul acesta la stimularea imunităţii.

Image by Robert Pastryk from Pixabay5.Evitaţi substanţele toxice.

În primul rând evitaţi alcoolul şi fumatul. Stresul acestor zile combinat cu consumul de alcool  epuizează organismul făcându-l mai vulnerabil la îmbolnăvire. S-a constatat că alcoolul reduce cantitatea de limfocite şi de macroface, factori importanţi ai ai imunitaţăţii.

Fumatul pe de altă parte scade capacitatea de funcţionare a plămânilor. Fumatorii sunt mai sensibili la infectii. In plus, aparatul respirator al fumătorului este continuu agresat din cauza fumului rezultat din arderea tutunului,  prin urmare o persoană fumătoare  poate fi mai grav afectată dacă contactează infecţia cu coronavirus. Mai multe studii printre care unul făcut de o echipa de cercetatori de la Universitatea California au arătat că fumul de ţigară scade imunitatea organismului.

Şi alte toxine pot afecta sistemul imunitar. De exemplu, micotoxinele din mucegai sunt notorii pentru distrugerea imunității. Apa potabilă prea clorurată, pesticidele, naftalina, poluarea aerului și aditivi alimentari.  Evitaţi aditivii alimentari, cum monoglutamat de sodiu prezent în toate semipreparatele şi orientaţi-vă în această perioadă spre mâncarea simplă, preparată în casă.

Imagine de la ivabalk de la Pixbay

Imagine de PublicDomainPictures de la Pixabay

Imagine de Mircea Iancu de la Pixabay

 

 

 

Daca-i iubesti pastreaza distanta fata rude, prieteni si vecini!

“Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde…” (Prov 22:3)

Este dureros,  dar pentru o vreme, nu  mai putem  si nu mai avem dreptul  de a trai ca inainte,  adica in interactiune cu familia largita, cu rudele sau cu vecinii din jurul nostru.  Ne obliga legea, dar mai intai ne obliga constiinta morala! Nu vrem sa fim raspunzatori pentru nici o imbolnavire sau deces a celor pe care ii iubim! Cu alte cuvinte acum este iresponsabil sa continuam sa traim NORMAL. Covid

Necazurile  se vor amplifica datorita faptului ca nu toata lumea  considera necesar acest lucru.  Pentru ca virusul nu se vede, nu se simte nu se miroase, unii vin cu argumente:  “la noi in tara nu este asa de grav”,  “nu trebuie exagerat”,  “stim noi cum sa ne protejam  chiar daca continuam sa ne intalnim”.  Si in felul esta ei continua sa ii puna pe cei apropiati in pericol.

Noile ordine date ieri de Ordonanta militara  pretind ca fiecare sa stea doar in locuinta lui, cu exceptia  situatiei in care avem de ingrijit bolnavi sau persoane cu handicap.

Vorbesc regulat cu o familie de prieteni din Italia. Acolo, de 3-4 saptamani, oamenii care se comporta  responsabil si cu intelepciune, si-au limitat viata sociala numai si numai la propria locuinta.  Ne doare ca nu mai putem sa ne intalnim ca inainte cu cei  dragi, dar pentru binele tuturor trebuie sa reducem la maximum orice interactiune.

Daca te intalnesti 3 oameni este risul ca, daca unul aduce virusul, toti 3 sa se imbonaveasca. Daca te intalnesti cu 5 oameni este riscul ca toti 5 sa se imbolnaveasca;  daca continuati sa va intalniti 10-12 oameni este suficient doar unul singur sa fie purtator de virus, ca sa va imbolnaveasca   pe toti. Acest unul singur poate luat virusul de la locul de munca, de  la cabinetul medical, de la magazin. Iar la cel mai mare risc (desi poate fi oricine) sunt cei peste 60 ani cu boli asociate: de inima, hipertensiune, diabet, obezitate, etc.

In aceste zile sumbre  dovada ta de iubire pentru parinti este sa nu mergi la ei in casa si sa nu ii chemi la tine in casa. Poti sa le faci cumparaturi, sa le lasi la usa. Poti sa vorbesti cu ei la telefon, pe WhatsApp, Fb, etc. Dar tu, daca esti un adult tanar (care poate nu vei fi asa afectat de boala) distanteaza-te de ei.

Este adevarat, viata noastra este in mana lui Dumnezeu, dar El ne-a dat intelepciune sa discernem pericolele si nu ar trebui sa Il ispitim comportandu-ne in mod periculos pentru noi si pentru altii.

Mai este adevarat ca la noi lucrurile nu sunt inca ca in Italia. Dar cand vor fi asa sau, Doamne fereste, mai rau, va fi prea tarziu pentru regrete. Ne vom cai atunci zadarnic, ca nu am facut aceste mici sacrificii care ni se cereau.

Stai in locuinta ta, citeste, mediteaza, roaga-te, joaca-te cu copiii tai (nu aduna si pe altii la tine in casa),  povesteste cu partenerul de viata, revizuieste-ti  viata, cere iertare lui Dumnezeu pentru pacatele care iti zgandara constiinta sau pentru cele pe care le-ai uitat.  Pocainta fiecaruia dintre noi este calea prin care putem indupleca pe Dumnezeu sa puna capat acestei urgii.

Sa ne ajute Dumnezeu sa ne comportam intelept si responsabil! (Vezi si Proverbe 14:16)

Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay

IUBESTE-TI COPILUL SI LASA-L SA STIE CA IL IUBESTI!

Imagine de Neil Dodhia de la Pixabay

Majoritatea părinţilor îşi iubesc copiii dar aceştia nu sunt întotdeauna siguri de iubirea părinţilor lor. Confortul, hrana bună, jucăriile frumoase nu reprezintă pentru copil o dovadă că este iubit. El are nevoie de altceva, sufletul lui tânjeşte după dovezi care nu se pot pipăi cu mâna, dar pe care orice părinte, fie bogat, fie sărac le poate oferi. Există câteva lucruri importante care îl face pe un copil să fie sigur că este iubit:

1.O atmosferă de iubire adevărată între cei doi părinţi. Când mama şi tatăl se iubesc, copilul este fericit, se simte în siguranţă, se simte iubit. Conflictele dintre părinţi creează în sufletul copilului sentimente de vinovăţie. Ca să nu mai vorbesc de efectul devastator al divorţurilor în care aproape întotdeauna copilul îşi atribuie lui vina, pe lângă sentimentul dureros de „rupere”, de un părinte sau de altul.

2.Timp petrecut împreună. Copilul nostru silabiseşte cuvântul iubire cu următoarele sunete: T I M P. Timp pentru atenţie concentrată, în care să îl privim, să îi zâmbim, să îi vorbim şi să îl mângâiem pe copil. Niciun cadou şi nicio distracţie nu are aceeaşi valoare pentru copil ca timpul petrecut cu părinţii săi. Timpul petrecut împreună în perioada primei copilării, în care îi vorbim, îi arătăm lucruri şi locuri interesante din jur şi din natură îi stimulează dezvoltarea inteligenţei.

De aceea fă-ţi timp pentru copii. La finalul vieţii nu  vei regreta că nu ai petrecut mai mult timp la muncă, la birou, dar vei regreta cu siguranţă că nu ai petrecut mai mult timp cu copiii şi cu oamenii care contează în viaţa ta.

Peste 70% dintre părinţi  afirmă că nu le este respectată autoritatea de către propriii copii ajunşi  adolescenţi. Dar această autoritate se câştigă la vârsta când copiii tânjesc să petreacă timp cu părinţii. Dacă tu îţi faci timp pentru copil când are 5 sau 7 ani, şi el îşi va face timp pentru tine când va avea 15 sau 17 ani. Există o vârstă (5-7ani), când fereastra sufletului lor este deschisă înspre noi, părinţii, când ei doresc din tot sufletul să petrecem timp împreună. Este momentul de a-i forma pe copii aşa cum dorim noi, este timpul în care le putem transmite valoarile noastre, lucrurile în care credem. Este posibil să formăm copii buni, care să trăiască echilibrat şi sănătos, e posibil să modelăm caractere frumoase în copiii noştri dacă acţionăm la timp şi dacă ne facem timp. Dar pentru a forma copii buni, trebuie mai întâi noi, să devenim părinţi buni, dedicaţi misiunii de părinte. Primul model şi cel mai important pentru copii este părintele.

Ce poţi să faci atunci când petreci timp cu copilul? Iată câteva lucruri:

-Încurajază-l şi spune-i cuvinte de apreciere şi de laudă. Este însetat după ele ca şi deşertul după ploaie. În orice caz nu îl critica mai des decât îl lauzi.

-Citeşte-i poveşti frumoase, cu caracter educativ; ajută-l să iubească lumea cărţilor; desenaţi împreună; povestiţi împreună, vorbeşte-i despre valorile care contează în viaţă.

-Râde mai mult împreună cu el, râdeţi de fleacuri, de situaţii diverse, de mărunţişuri. Viaţa este adesea tristă sau dură, unerori cu probleme. Va veni şi timpul când vei plânge împreună cu el.

-Învaţă-l să lucreze, să facă lucruri practice. Faceţi împreună grădinărit, cusut, mâncare, curăţenie. Un copil fără îndemânări practice va suferi ca de un handicap.

-Redescoperiţi împreună frumuseţea obişnuitului, a lucrurilor mărunte. Un poet spunea: „Când văd importanţa lucrurilor mărunte îmi spun că nu există lucruri mărunte”

3. Iubirea necondiţionată. Acest lucru înseamnă să iubeşti copilul indiferent de aspectul său fizic, inteligenţa sa, handicapurile sale, performanţele sale, comportamnetul său, îndemânările sale.

Copilul nu se simte iubit dacă:

-Ne păstrăm afecţiunea şi căldura doar pentru momentele când excelează într-o direcţie

-Îl criticăm prea des

-Suntem rezervaţi în gesturi tandre pentru a nu-l „răsfăţa”

-Dacă  nu petrecem timp cu el

-Dacă nu îi satisfacem nevoile emoţionale de mângâiere, atenţie concentrată, laudă

-Dacă este bătut la mânie

-Dacă îl ridiculizezi

4.O atmosferă de iertare. Iartă-l pe copil si lasă-l să ştie că este iertat. Copiii noştri greşesc adeseori. Fac acest lucru când sunt mici şi vor face ocazional întreaga viaţă. Dar noi trebuie să îi iertăm. Medicina şi psihologia au observat că există un tip de anxietate  care apare la copiii a căror părinţi nu au practicat iertarea. Iar această anxietate stă la baza multor altor probleme: sentimente de vinovăţie, neîncredere în sine, depresie, rezultate scăzute la învăţătură.

De aceea, realizează un cămin plin de iertare. În actele tale de disciplină să existe totdeauna un element de iertare. Copiii tânjesc să fie eliberaţi de sentimentele de vinovăţie. Pentru că până la urmă care este scopul disciplinei dacă nu să restabilim prietenia şi dragostea dintre noi şi ei. Este important să spui copilului că  este iertat şi să-l faci să simtă acest lucru.

Imagine de Neil Dodhia de la Pixabay

Viaţa e fragilă!  Avem  multă nevoie unii de altii!

Imagine de Steve Buissinne de la Pixabay

În viaţă se întâmplă multe lucruri groaznice! Cu toţii trăim cu o sabie a lui Damocles deasupra capului. Nu stim în ce clipă ea se poate desprinde de firul subţire care o leagă producând accidente, boală sau moarte. Vulnerabili nu sunt doar bătrânii, în rândul cărora, într-adevăr, predomină necazurile produse de boli şi accidente, nu sunt doar „ceilalţi”, nouă neputându-ni-se întâmpla, ci suntem vulnerabili oricare dintre noi. In trecut (în unele locuri şi azi)  au fost războaiele, lagărele de concentrare, închisorile politice, în zilele noastre sunt cancerele, accidente de circulaţie, bolile invalidante.

Înseamnă acest lucru să trăim cu teama primejdiilor care ne pândesc? Nu, nu este nevoie şi nici înţelept să trăim o viaţă plină de teamă.  Poate fi o problemă, într-adevăr,  pentru cei care  contează doar pe viaţa de acum şi de aici, din lumea aceasta, pentru cei care au ca valori esenţiale ale existenţei tinereţea, frumuseţea, bogăţia şi sănătatea. Când aceste lucruri se pierd deznădejdea celui fără Dumnezeu nu poate fi lecuită. Dar pe un creştin, care a înţeles că viaţa pe pământ este timpul în care Dumnezeu îl formează pentru a trăi în Veşnicia cu El, nimic nu ar trebui să îl tulbure. Doar creştinul încrezător în Domnul Hristos poate avea pace în mijlocul necazurilor şi furtunilor vieţii. Viaţa poate fi adesea înfricoşătoare, adesea omul se dovedeşte o fiară pentru alt om, dar Sfânta Scriptura ne spune de sute de ori: „Nu te teme”.

Intr-o viata atat de fragila doar o familie iubitoare e cea mai mare mangaiere.   

O mare mângâiere în vremuri grele, vremuri care se pot abate oricand peste oricine, este o familie iubitoare. Ce bine este să îţi întindă cineva mâna când eşti bolnav sau în alt necaz, să fii încurajat, să se roage cu tine, să plângă cu tine, să râdă cu tine. Da, se poate râde şi în necazuri, creştinul încrezător în Dumnezeu poate face acest lucru!

Pentru a te bucura de iubirea şi respectul în cadrul unei familii, nu uita că e necesar să cultivi această iubire şi acest respect, e necesar şi să le întreţii cu grijă. Pentru că este aşa de bine ca în momente grele să ne avem unii pe alţii! Este minunat să-ţi fie aproape în suferinţă, partenerul de viaţă, copilul, părintele, fratele sau sora cu care ai avut întotdeauna relaţii calde, bazate pe comunicare sinceră şi iertare, încredere şi susţinere reciprocă.

Şi în acest aspect există o mare diferenţă între o familie creştină şi una necreştină. Un soţ sau o soţie creştină va fi alături de tine şi atunci când vei fi bătrân(ă), bolnav(ă) sau obosit(ă). În vremurile noastre „moderne”, de relativizare a valorilor morale, soţia este schimbată când îmbâtrâneşte iar soţul ajuns bătrân este lăsat să zacă în neputinţele şi nefericirea lui de către o soţie prea tânără, care stricase casa altei femei. Iar copiii săracii, nemaiştiind câte mame vitrege sau taţi vitregi au, preiau acelaşi comportament egoist văzut la părinţii lor şi vor fi şi ei candidaţii la trăire în promiscuitate, nu se vor angaja la căsnicii pentru viaţă, ci vor intra într-un şir de căsnicii subrede, pline de lacrimi, resentimente, regrete, chiar dacă vor afişa de ochii lumii zâmbetul şi fericirea de faţadă.

Dacă eşti destul de în vârstă şi nu eşti încă bolnav, fă nişte schimbări

Poate că nu ţi se va întâmpla nimic grav şi vei ajunge relativ sănătos la pensie, apoi vei îmbătrâni tot mai mult. Şi acum aş vrea să dau oamenilor vârstnici sau, să zicem celor trecuţi de 50 de ani, nişte sfaturi născute din ceea ce am observat în familiile pe care le-am vizitat în lunga mea carieră de medic de familie.

-Încercaţi să nu aveţi multe pretenţii de la alţii, în sensul de a fi ajutaţi, de a vi se face diverse servicii. Ajutaţi voi cât de mult puteţi, faceţi cât de multe servicii celor  pe care îi iubiţi, dar să nu vă aşteptaţi, nici nu aveţi pretenţia la vreo recunoştinţă şi nu fiţi trişti nici dacă nu primiţi  acel simplu “Mulţumesc!”. Motivele le voi explica, poate, în alt articol.

-Nu vorbiţi mereu despre voi, necazurile voastre, bolile voastre, supărările voastre, nesomnul voastru, neajunsurile voastre,  etc. Nimeni nu vrea să stea mult lângă un copil care plânge încontinuu sau lângă o persoană care se văicăreşte mereu. Orientarea excesivă înspre propria persoană îl îmbolnăveşte pe om.  Am scris mai multe  aici. Cu cât acesta vorbeşte mai mult despre el şi necazurile lui cu atât va ajunge să fie mai ocolit.

-Cât încă nu sunteţi prea în vârstă aranjaţi-vă în aşa fel lucrurile încât să deveniţi independent financiar la bătrâneţe.  (Poţi găsi mai multe idei în noul meu blog aici). Este aşa de bine să nu te bazezi pe copii şi să îi laşi în pace, pentru că şi ei au planurile lor, problemele lor, cheltuielile lor.  Independenţa financiară a părinţilor este cel mai mare cadou pe care părinţii îl pot face copiilor.

-Zâmbiţi mai mult, nu întristaţi pe alţii cu întristările voastre, mai ales când ei nu pot schimba situaţia. Când vă intră cineva în casă, trataţi-l ca cel mai important musafir, cu o inimă plină de bucurie, chiar dacă înlăuntrul vostru suferiţi. Îi veţi transmite dorinţa să mai vină. Şi aceste relaţii frumoase pot să aducă cea mai bună vindecare.

– Şi un ultim sfat (nu că nu ar mai fi)  pe care aş vrea să îl dau tuturor celor care se încred în Dumnezeu, este să facă rugăciunea cea mai importantă pentru un vârstic: „Doamne ajută-mă să merg pe picioarele mele şi să am  mintea întreagă până în ultima clipă a vieţii”. Cred că Dumnezeu ascultă această rugăciune.

 Dacă vreţi haideţi să avem o discuţie, lăsând un comentariu mai jos

 

Imagine de Steve Buissinne de la Pixabay

Nevoi omeneşti induse artificial

Societatea în care trăim ne-a indus nişte nevoi pe care nu le aveam, pe care nu le cunoşteam şi pentru care trebuie să muncim foarte mult. Şi atunci te întrebi, oare nu este mai bine să fii liber decât să munceşti în plus pentru a-ţi satisface o nevoie de care nu ai nevoie.

Este important de reţinut că:

-Nu avem nevoie decât de o mică parte din produsele alimentare expuse în magazine. Chiar nu este nevoie să cumpărăm din toate lucrurile, mai ales că o bună parte nu sunt sănătoase şi, în timp, îşi vor pune ampreta asupra organismului nostru.

-În general avem nevoie de mai puţine haine decât ne cumpărăm.

-Nu avem nevoie de mai multe cărţi şi reviste dacă cele cumpărate deja, căci nu au fost încă citite.

-Nu este nevoie să schimbăm maşina cu una mai scumpă, dacă cea veche este încă bună. Şi este o mare greşeală dacă acest lucru presupune să te împrumuţi, să lucrezi multe ore suplimentare.

-Dacă poţi să-ţi construieşti o casă este bine, dar este greşit să te împrumuţi pentru a te muta dintr-un apartament într-o casă. Nu avem neapărat nevoie de foarte mult spaţiu pentru a trăi fericiţi şi confortabil. Mulţumirea şi confortul vin din interior, din relaţiile bune cu ceilalţi, din preţuirea şi ordonarea locuinţei pe care o avem deja.

-Nu este nevoie să schimbi mobila numai pentru că în magazine au apărut noi modele. Şi nici într-un caz dacă acest lucru presupune un efort financiar prea mare.

-Nu este nevoie să avem toate felurile de electronice sau electrocasnice, pentru a ne uşura munca în casă, dacă noi trebuie să muncim multe ore în plus pentru a ni le permite.

-Nu este nevoie să cumpărăm toate lucrurile şi lucruşoarele care au umplut magazinele în ultimele decenii, toate ornamentele, toate ustensilele, hainele, cosmeticile, CD –urile, cărţile, iphonele, aglomerându-ne spaţiul vital cu atâtea lucruri inutile, care se vor umple de praf. Este mai sănătos să rămânem la mai puţin, la simplu, la esenţial, la clasic. Orice tip de agomeraţie din viaţa noastră este o sursă suplimentară de stres.

 

Meschinăria competiţiilor

Dacă avem ce mânca, ce îmbrăca şi dacă avem o locuinţă  decentă ar fi  îndeajuns. Şi totuşi,  atât de mult muncim pe acest pamânt,  pentru a-i impresiona pe ceilalţi. Se investeşte prea mult timp, energie şi bani, nu pentru nevoi reale, ci în competiţia cu cei din jur, pentru a face ca lucrurile pe care le posedăm să pară mai frumoase, mai de calitate,  mai interesante ca la alţii.

-Bunăstarea nu stă în lucrurile materiale

-Este nefolositor să cheltuim pentru a impresiona pe alţii

-Când trăim ca să impresionăm pe alţii, trăim de fapt  pentru alţii, nu  pentru noi

 

Imagine de Andreas Lischka de la Pixabay

Poti vizita noul meu blog “Viata dincolo de amiaza” aici

Ma voi satura maine dimineata

Există un mare duşman al sănătăţii care atacă la vârste tot mai tinere. Acest duşman este pofta de mâncare exagerată, mâncatul în exces, mâncatul  de alimente încărcate de calorii. Acest duşman învinge cu siguranţă dacă se asociază cu lipsa de mişcare, cu sedentarismul şi astfel transformă pe foarte multă lume în obezi. Numărul obezilor este într-o creştere fără precedent. Nu trebuie să uităm niciodată că obezitatea este rădăcina celor mai frecvente şi mai costisitoare boli. Tratamentul ei este adesea foarte greu (deşi nu imposibil). Tineri şi bătrâni sunt ameninţaţi de acest “necaz”.  Cea mai importantă armă este prevenirea. Aici se află secretul, în  a preveni.

Obezii nu mănâncă dimineaţa, ei mănâncă seara!

Cei mai mulţi obezi îţi vor spune (adesea ca o laudă) că ei nu mănâncă dimineaţa. Şi este adevărat, marii (sau mai micii) obezi nu prea mănâncă dimineaţa dar mănâncă tot mai mult cu cât se apropie de seară şi de noapte. Mănâncă de multe ori noaptea.

O metodă simplă de prevenţie este de a nu mânca seara, sau în orice caz de a nu mânca să te saturi. Necesită puţin efort, o să fie vreo 2-3 ore în care o să suferi puţin de foame, dar cu timpul te vei obişnui. Consolează-te cu gândul că mâine dimineaţă o să  te saturi. Dimineaţa este masa la care ai voie să te saturi, şi, poate, la amiază. Dar începând de după masa, gata, nu mai ai voie să ai senzaţia de “burtă plină”.

Nu uita, caloriile (mâncarea) ingerate dimineata se consumă în proporţie de 80%. Caloriile ingerate seara se depun în proporţie de peste 50%.

Viaţa presupune înfrânare în multe privinţe. Nu putem face tot ce ne-am dori. Trebuie să acceptăm că este nevoie să fim uneori flămânzi. Aceasta este crucea omului modern care nu mai consumă calorii în activităţi fizice, care nu mai trăieşte cu “sudoarea frunţii”. Dacă nu avem parte de  sudoarea frunţii va trebui să trăim fără să ne săturăm pe deplin, dar numai de la amiază încolo.  Consolează-te că este vorba doar de o amânare, că te vei sătura mâine dimineaţă. Dacă îţi spui: ” Să mă satur totuşi în seara asta“. Trebuie să ai grijă însă că s-ar putea să nu te mai opreşti. Vei mânca dar tot nu te vei satura, poate te vei scula noaptea să mănânci, aşa cum fac mulţi obezi.

Aşa că mai bine fă-ţi o regulă: Voi mânca puţin sau deloc seara, şi în nici un caz nu voi mai mânca de la ora 18 incolo. Mă voi sătura mâne dimineaţă.

Dacă asociezi ceea ce am spus mai sus cu 15-20 de minute de gimnastică zilnică, sau 30 minute de plimbare pe jos, rezultatele vor fi excelente!

Urmareste noul meu blog aici: Despre calatoria vietii dincolo de amiaza

Instrainarea omului de Dumnezeu si depresia

Până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de disabilitate în ţările dezvoltate, susţin specialiştii în psihatrie. Caracterizată prin tristeţe, oboseală fizică şi psihică, lipsă de chef de viaţă, tulburări a vieţii intelectuale, insomnie, anxietate şi o dureroasă lipsă de sens, DEPRESIA, reprezintă un complex de simptome caracteristice societăţii moderne. Cu îngijorare am observat şi eu, în cei peste 30 de ani de practică medicală, cum oamenii, indiferent de statutul lor social, de succesul lor, de bunurile pe care le posedă, au devenit din ce în ce mai trişti dar şi mai centraţi pe ei înşişi, mai nemulţumiţi, mai revendicativi, mai plini de reproşuri, mai bolnavi. Cu triteţe vedem cum în generaţia noastră, mulţi oameni mai vârstnici, în loc să devină mai calmi şi mai mulţumitori, mai înţelepţiţi de vârstă se complac în lamentări şi au prea multe pretenţii de la cei mai tineri.

Explicaţia o găsesc în înstrăinarea omulul faţă de Dumnezeu, înstrăinare produsă de lumea noastră aşa zisă modernă, dar de fapt o lume nebună. Unii l-au înlocuit pe Dumnezeu cu satisfacţia pe care credeau că o pot oferi lucrurile, mâncarea, distracţia, competiţia. Alţii, mai puţin norocoşi sunt amărâţi şi frustraţi că nu au parte de lucrurile, posiblitaţile şi şansele altora. Dar şi unii şi alţii sunt pe o pistă greşită a căutării fericirii. Bogăţia prin ea însăşi nu te face fericit. Nici sărăcia prin ea însăşi nu te poate face nefericit. Sfântul Apostol Pavel spune că: “Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos care mă întăreşte” .

Cei ce sunt a lui Hristos fac mult mai uşor faţă lumii moderne, agitată, aglomerată şi în care sunt valorizate atâtea lucruri fără valoare. Ei ştiu că sunt doar nişte străini şi călători pe acest pământ. Ei sunt imuni la depresie. Pe feţele lor se vede bucuria mântuirii.

Daca vrei sa vezi si noul meu blog, “Viaţa după 50 de ani” care se vrea un suport a celor peste 50, 60… de ani,  despre pensionare, sens în viaţă, nepoti, sănătate, bani, hobby, etc. da click aici

Imagine de engin akyurt de la Pixabay

Nu lăsa pensionarea să te surprindă nepregătit financiar

Pensionarea, poate fi sfertul de viaţă în care să te simţi liber şi relaxat, cu timp suficient pentru călătorii, activităţi şi hobby-uri dragi, timp petrecut alături de nepoţi sau alături de prieteni. Dacă în perioada activă, când ai avut statutul de angajat, nu ai avut timp pentru vacanţe şi călătorii acum va exista timp. Dar mai trebuie să existe si bani. În condiţiile pensiilor din ţara noastră doar puţin oameni se pot baza pe pensia de stat, pentru ca perioada de pensionare să fie aşa cum şi-o doresc. Şi totuşi o planificare din timp a pensionarii te poate ajuta să găseşti soluţii pentru a face ca această etapă a vieţii să poată fi trăită cât mai confortabil.

În ţările occidentale există posibilitatea de a face economii în vederea pensionarii, economii pe care să le plasezi la diversi asiguratori, pentru a le consuma apoi pe perioada de pensionare. La noi în ţară nu există astfel de asigurări pentru pensie suplimentară. Iar pensiile suplimentare, gen Pilonul II şi III, nu ştim cât de stabile şi sigure sunt. La acestea se mai adaugă instabilitatea economică generală şi inflaţia care iţi poate împuţina şi alte tipuri de economii.

Deocamdată, la noi în ţară, doar pensia de stat este garantată. Dar această pensie pentru majoritatea pensionarilor este prea mică, pentru a se baza numai pe ea. Ce ar fi de făcut atunci? Cum am putea avea un venit suplimentar pentru perioada de pensionare şi cum l-am putea obţine? Cred că în primul rând ar trebui să ne punem nişte întrebări, cum ar fi următoarele: citeste aici

Pregătirea pentru pensionare-10 lucruri la care să ne gândim

Pensionarea este o etapă a vieţii care poate fi fericită, frumoasă, confortabilă financiar, plină de bucurie şi sens. Pentru aceasta însă, este nevoie pregătire. Merită să cugeţi la câteva aspecte legate de pensionare:

Imagine de Linus Schütz de la Pixabay

1.Pensionarea este o etapă care vine cu mai multe provocări. Acestea pot fi financiare, emoţionale, relaţionale, legate de sănătate, de locuinta, etc. Pe acest blog se vor dezbate toate aceste aspecte.

2.Pensionarea reprezintă un sfert din viaţă, uneori chiar o treime. Dacă omul se pregăteşte pentru o carieră, pentru căsătorie, învaţă despre creşterea şi educarea copiilor, merită să ia în considerare aspecte care pot îmbunătăţi şi înfrumuseţa această etapă a vieţii

3. Cu cât te pregăteşti mai bine financiar dar şi mental şi emoţional cu atât tranziţia la pensionare este mai uşoară. Întreabă-te ce îţi place să faci acum cât eşti angajat, ce ţi-ar place să faci pe viitor când vei fi liber, care sunt talentele tale, care sunt punctele slabe şi cele forte. Întreabă-te dacă doreşti să ieşi la pensie cât încă ai deplină forţă, intelectuală şi eşti sănătos (sănătoasă) sau dacă vrei să fi angajat până vezi că încep semne ale declinului.

4.Gândiţi-vă, în primul rând, dacă finanţele dumneavoastră sunt sub control, dacă aveţi un plan bugetar pentru proiectele şi mai departe aici:

 10 idei practice pentru prevenirea supragreutatii

10 idei practice pentru prevenirea supragreutatii

Imagine de TheOtherKev de la Pixabay

1.Cumpără un cântar de baie ( investiţie ieftină şi foarte utilă). Cântăreşte-te regulat pentru a nu fi surprins de acumularea a prea multe kilograme în plus.

2.Dă jos rapid kilogramele când ele sunt numai 2-3 în plus. Câteva kilograme în plus se rezolvă mai uşor şi cu un efort minim. Când se vor acumula mai multe va fi mai greu să slăbeşti.

3.Dacă ai tendinţa de a te îngrăşa, hotărăşte-te să faci mici schimbări în obiceiurile culinare: mănîncă un fruct în locul unei prăjituri, un iaurt gol în locul unui sandviş, un  suc de roşi sau de morcovi în locul tocănii cu smântână de la cină.  Nu înghiţi mâncarea rămasă în cratiţă sau în farfuriile copiilor tăi, pentru a face economie. Nu ai şansa de a te îmbogăţi în acest fel, ci doar pe cea de a te îngrăsa. Nu face excese in nici o ocazie! Încearcă să mănânci puţin, sau deloc, seara.

4.Nu trebuie să te ridici de la masă cu senzaţia că am “burta plina”, ci cu o uşoară senzaţie de foame, senzaţie care va dispare în scurt timp. Făcând acest lucru regulat, se va elimina  greutatea suplimentară fără prea mari suferinţe.

5. Este recomandat să ne obişnuim să mâncăm  puţin, eliminînd pâinea, grăsimile şi dulciurile. Regimurile de foame nu sunt indicate pentru a slăbi. Nu reduceţi numărul meselor ci reduceţi cantitatea de alimente la fiecare masă. Majoritatea persoanelor cu ulcere şi gastrite se recImagine de Gerd Altmann de la Pixabayrutează din rândul celor care mănâncă doar o masă, două pe zi. Pentru un adult cel mai raţional, este regimul de 3 mese pe zi.

6.Mănâncă doar atunci când simţi foamea. Între o masă şi alta trebuie lăsate cel puţin 4 ore.  Un adult nu ar trebui să mănânce mai mult de 3 mese pe zi şi de la masa de seară până la ora culcării sunt necesare cel puţin 4 ore. Dacă te prinde foamea înainte de culcare, rezistă, amintindu-ţi că te vei sătura mâine dimineaţă. Încetineşte ritmul atunci când mănânci, mănâncă încet, simte gustul alimentelor. Dacă mănânci prea repede există riscul să mănânci mai mult fără să îţi dai seama. Pe de altă parte organismul are nevoie de 15-30 de minute pentru ca senzaţia de saţietate să se transmită de la stomac la creier prin nişte enzime eliberate după începerea mesei. Deci cel care nu se grăbeşte la masă poate simţi mai uşor semnalul de saţietate.

7. Evita „bombele calorice”. Prăjiturile, îngheţata, pizza, mezelurile, şunca, muşchiul file şi alte semipreparate sunt adevărate „bombe calorice” care în volume mici aduc foarte multe calorii. Avem impresia că mâncăm puţin şi  totuşi ne îngrăşăm. „Bombele calorice” sunt alimente în care se încorporează zaharuri şi grăsimi în exces şi astfel devin foarte bogate în calorii. Astfel produsele de patiserie abundă în grăsimi şi zahăr iar mezelurile sunt impregnate cu amidon, slanină, sorici, amelioratori de gust. Astfel alimente simple, sănătoase, cu calorii relativ puţine, se transformă în alimente hipercalorice, care consumate regulat îngraşă  într-un timp foarte scurt. De exemplu 100 g de carne proaspătă are aproximativ 130 calorii. Prin transformarea ei salam, cârnaţ, parizel poate ajunge la 500 calorii.

8.Pentru cei care pot, este recomandat ca, o zi pe săptămână, sa facă o cură de legume şi fructe sau o zi de post (negru).  Este o metodă eficientă pentru a prevenii sau a înlătura supragreutatea.

9.Evita sedentarismul, una dintre cauzele cele mai frecvente ale obezităţii. Dacă aveţi o muncă sedentară mergeţi cât mai mult pe jos sau cu bicicleta. Programaţi-vă zilnic un regim de exerciţii fizice de cel puţin 10 –15 minute iar o dată de două ori pe săptămână alergaţi.

10.Nu insistaţi să vă vedeţi copiii graşi. Le veţi determina acea obezitate hiperplazică (prin creşterea numărului de celule grase) având  mari necazuri cu menţinerea greutăţii în perioada de adult.

În amintirea soacrei mele. Ce moştenire a lăsat!

 

Ştiam că trebuie să plece.  Călătoria vieţii ei, aşa cum este în firea lucrurilor pe acest pământ,  era cel mai aproape de capătul drumului. Şi totuşi am trăit  de parcă ea ar fi fost întotdeauna acolo pentru a-i împărtăşi  gânduri, pentru a-i cere un sfat, o aprobare pentru vreo acţiune de care nu eram sigură, pentru a-i împărtăşi bucuriile sau durerile noastre.

La Valea Verde. Mama, Ghiţă şi eu

În drumeţie la Valea Verde. Mama, Ghiţă şi eu. În spate ceilalţi din grup

Era atât de dispusă să asculte, iar eu (povestitoare din fire) atât de dispusă să vorbesc şi să îi împărtăşesc  preocupările, visele, îndoielile, temerile, eşecurile, speranţele. Lângă ea sufletul meu se afla în siguranţă.  Nu era nici o teamă că m-ar judeca sau că m-ar povesti la altcineva.  Mă asculta  cu bucurie şi încântare şi culmea, după ce îmi descărcam sufletul  de gânduri şi poveri  (temându-mă să nu o fi împovorat  pe ea prea tare) chiar îmi mulţumea de toate câte i-am povestit. Şi îmi spunea:

-Mă simt aşa de bine că mai aflu şi eu despre voi, despre copii, despre ceea ce se întâmplă  pe la Cluj…

A plecat brusc şi definitiv, într-o seară tărzie din primavara trecută, când un accident vascular cerebral i-a inundat masiv şi ireversibil creierul.

Câteva zile am putut să îi mai observăm doar imaginea, într-un salon de spital. O imagine  cu care nu mai puteam interacţiona… resimţeam totul ca pe  o pierdere a ceva foarte preţios, trăiam regretul acela dureros, dat de constienţa absenţei  definitive a unei persoane dragi, persoană  cu care mai erau atatea de vorbit, atâtea de împărtăsit… Aveam aşa de multă încredere  în poveţele mamei…

De la spital am plecat la casa ei de la Jac.  Am intrat si am privit curtea,  casa,  gradina. Era o minunată atmosferă  primavăratică… dar…ce folos… lipsea mama.  Ea nu va mai fi  vreodată aici ca să ne arate cu bucurie lumea ei linistită şi frumoasă, cu  florile, arbuştii ornamentali, iedera şi alte plante verzi,  pe care le iubea, de care se înconjurase tot mai mult in ultimii ani, plante pe care le aranja şi le înmulţea ca să poata dărui din ele şi altora. (De fapt, întotdeauna mama avea câte ceva de dat altora).  Era atât de proaspat totul, de parcă în acel moment  terminase de săpat şi aranjat.

Mama Jac

Mama din Jac

Doamne, am crezut intr-un fel ca ea va fi întotdeauna acolo.  Şi totuşi… Împreună cu ea a plecat un univers întreg, a căzut un blând şi statornic stejar al credinţei, care ne ocrotea cu întelepciunea ei, care a fost o sursă de putere pentru sufletul meu.

Stiu ca a plecat împăcată cu rostul acestei vieţi deşarte si ca acum se odihneşte  în braţele Domnului, care a poftit-o cu cuvintele: ‚Intră rob bun!

În sufletele noastre a rămas o uriaşă moştenire, este amintirea ei care ne însoţeşte şi ne inspiră pentru a trăi cu mai multă recunoştinţă pentru toate binecuvântările primite şi cu mai multă răbdare în toate încercările vieţii.

La 60 ani de casatorie mama si tata

La 60 ani de casatorie mama si tata, alaturi de familia lărgită

Timpul nu le rezolvă pe toate…timpul le strică pe toate

Credinţa că “timpul le va rezolva pe toate” este foarte greşită şi înşeală pe mulţi oameni.  Timpul nu face nimic şi nu rezolvă nimic,  el doar trece şi îşi lasă rugina şi praful peste vieţile noastre! Numai oamenii sunt aceia care pot schimba totul! Trebuie doar să aleagă  să facă acest lucru, pentru că, contrar unor concepţii fataliste,  întreaga noastră viaţă, clipă de clipă, se bazează pe alegerile pe care le facem.Time Flies — Stock Photo

Amăgirea  că timpul va rezolva lucrurile se referă adesea la relaţiile dintre oameni.  Conflictele şi neînţelegerile pe care le-ai avut cu cineva nu vor fi niciodată rezolvate de timp. Timpul doar va deteriora relaţia. Timpul ucide, timpul înstrăinează  şi  îndepărtează oamenii. De aceea , nu te lăsa purtat de iluzia că  timpul va face ceva pentru tine, ci decide singur să alegi  maturitatea emoţională  şi smerenia necesară,  pentru a purta acea  conversaţie pe care ai amânat-o mereu, dar singura care poate duce la rezolvarea lucrurilor şi la vindecarea rănilor. Divorce concept family separation — Stock Photo

Timpul nu îmbunătăţeşte relaţii, timpul produce doar indiferenţă,  răcire, uitare şi apoi…nimic.  Nu lăsa timpul să decidă pentru tine,  pentru că el nu va decide nimic.

Time flies — Stock Photo

Am văzut oameni care, lăsâdu-se purtaţi de  vrerea timpului, s-au aflat la un moment dat  la ani lumină îndepărtaţi unii de alţii,  aşa încât, în timpul vieţii ce le-a mai rămas, o călătorie de întoarcere  a unuia înspre altul nu a mai fost posibilă. Pentru că în timp, oamenii se pot schimba uneori aşa de mult, încât este posibil să nu se mai regăsească.

Afla aici mai multe despre cum poti sa vindeci o relatie.

Frica

S-a estimat că un număr de 4-6% dintre oameni suferă de nevroza anxioasă (frică) şi că aproape ficare individ a experimentat un atac de frică sau panică. În zilele noastre frica este foarte mult accentuată de mass-media. Boli foarte rare sunt prezentate ca şi cum ar fi ceva comun, sunt prezentate calamităţi, accidente, hoţii, violenţe, crize economice, şomajul în creştere, probleme financiare etc.  Cu tot progresul economic al vremurilor actuale, viitorul pare atât de nesigur pentru multă lume. Multora le este frică de viitor şi le este frică de diverse boli. Deşi nu au bolile de care se tem ei suferă ca şi cum le-ar avea. Sunt foarte preocupaţi de bolile lor închipuite, fac multe controale, fără rost, cheltuie bani prin multe cabinete, uneori li se spune că ar avea ceva şi până la urmă chiar fac boala/bolile respective. Este aşa numita somatizare.Fear — Stock Photo

Un creştin nu ar trebui să se teamă. Adevăratele nenorociri apar ca urmare a abdicării de la învăţăturile Sfintei Scripturi. Frică ar trebui să ne fie de un stil de viaţă imoral, de ură, de mândrie, de autocompătimire, de dorinţa de răzbunare, de o inimă răutăcioasă şi insensibilă, de abuzul de alcool, de promiscuitate sexuală, de abuz alimemtar, de tutun, de droguri, de sedentarism, de lene. În rest, să folosim iubirea ca antidot împotriva fricii. După cum spune apostolul Pavel, « în dragoste nu este frică ». Abdicarea de la legea iubirii la care ne îndeamnă credinţa creştină este cauza celor mai multe dezordini în viaţă.

Ca medic de familie, văd mereu oameni îngrijoraţi, trişti şi depresivi, oameni care nu pot să doarmă, care se tem de o mulţime de rele, de boli grave şi de cancer, care se tem de ziua de mâine în general. Aceşti oameni ar trebui să ştie că nu trupul, ci sufletul lor este bolnav. Tabletele care se vând în farmacii nu pot oferi pacea spune Dr. S. I. McMillen, autorul cărţii « Boli evitabile ». Aceşti oameni au nevoie de mai mult decât de somnifere. Ei au nevoie de regăsirea păcii lângă Dumnezeu. Există medici români care descriu în mod magistral vindecarea sufletului prin credinţă. Unul dintre aceşti medici este prof. Adrian Restian cel care a pus bazele medicinii de familie în România. Principiile terapiei prin credinţă sunt: credinţa, nădejdea, iubirea, milostenia, rugăciunea, meditaţia, mărturisirea şi postul. Fiecare din aceste principii este aprofundat şi descris pe larg în  « Bazele medicinii de familie ». În acest fel de terapie conlucrarea dintre medic şi preot este deosebit de benefică.

Cât de fericit va fi noul tău an?

Ne facem urări de fericire pentru Noul An. Toată lumea îşi doreşte fericirea, caută fericirea. Unii oameni ajung să o trăiască, alţii sunt mereu în aşteptarea ei, iar alţii, cu sufletul nefericit, încearcă să mimeze fericirea.

Secretul este că fericirea nu vine atunci când o cauți, când îți propui să fi fericit sau când ți se urează să fi fericit. „Be happy” este un îndemn absurd. Fericirea nu vine la comandă, ea este consecința schimbării omului, a schimbării naturii noastre egoiste, golirea de noi înșine, dăruirea înspre alții și transformarea cu fiecare zi în persoana pe care a intenționat-o Dumnezeu să fim. A man and a woman, a married couple praying before going to bed — Stock Photo

Unii cred că bunăstarea socială, cum ar fi casa, masina, profesia, ar putea aduce fericirea. Dar vedem aşa de multe feţe triste, pline de nefericire, atâta ruină în viaţa de familie şi atât de mult vid existenţial la oameni care au toate aceste lucruri. Pentru că fericirea nu vine din împlinea nevoilor trupeşti, nici din satisfacerea orgolilului că posezi mai mult ca alţii, nici că eşti o persoană cu faimă.

Dovadă că fericirea are cu totul altă sursă, ne-o aduc oamenii care posedă foarte puţine lucruri şi care sunt totuşi fericiţi. Există oameni care nu au nici măcar sănătate, dimpotrivă suferă de boli cumplite şi totuşi se bucură de fericirea adevărată. Au fost oameni care au trăit în închisori şi au fost fericiţi. N. Steinhardt şi-a numit experienţa din temniţa de la Jilava „Jurnalul fericirii“. Aleksandr Soljeniţîn, după anii chinuiţi din Gulag, spune: „Binecuvântată fii, închisoare…, binecuvântat fie rolul pe care l-ai jucat în existenţa mea!

Poza blog

Care să fie secretul adevăratei fericiri? „Fericirea mea este să mă apropiu de Dumnezeu”, ne spune Sfânta Scriptura. Nimeni nu poate să fie fericit fără El.

Fericirea vine din faptele noastre, din felul în care trăim și ne construim viața, luminaţi de Cuvântul Sfânt al Scripturii. Am extras din acest Cuvânt doar  câteva citate,  perle de înţelepciune duhovnicească,  care ne spun cum putem fi fericiţi:

  • Ferice de omul care se teme de Domnul
  • Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac
  • Ferice de omul care găseşte înţelepciunea
  • Ferice de cel ce rabdă ispita
  • Ferice de cine citeşte…
  • Ferice de cel cu fărădelegea iertată
  • Ferice de cei cu inima curată
  • Ferice va fi de voi când din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră 

Dacă sunteţi în căutarea fericirii, citiţi Sfânta Scriptură pentru a-L cunoaşte pe Dătărorul fericirii şi al sensului vieţii.

Cel mai fericit, este acel om, care face pe alţii fericiţi. Blaise Pascal spune: „Fericirea este un lucru minunat: cu cât o dai mai mult cu atât mai mult îţi rămâne”

Este o mare problemă dacă crezi că fericirea ta depinde de ceea ce face altcineva pentru tine.

Dacă vrei să găseşti fericirea în anul care vine, aminteşte-ţi că „Cine, în adevăr, poate să se bucure (şi să fie fericit) fără El?”

Pe feţele celor ce se apropie de Dumnezeu şi Îl cunosc şi Îl urmează se va putea citi fericirea din tinereţe până la bătrâneţe, indiferent de circumstanţele vieţii

 

                                  

 

Young couple hugging in autumn orchard — Stock Photo

 

Happy senior couple — Stock Photo

Două sugestii pentru a învinge povara îngrijorărilor

Anxious woman sat on her bed — Stock Photo

1.Înainte de a te îngrijora despre ceea ce ar putea să se întâmple, propune-ţi să aştepţi să vezi dacă o să fie aşa, şi, îngrijorează-te după aceea. „Nu vă îngrijoraţi de ziua de mâine, ajunge zilei necazul ei” ne spune Domnul Isus Cristos. El ne cere să trăim pentru astăzi, să ne ordonăm viaţa, astăzi.  El ne oferă şansa de a trăi astăzi în aşa fel încât să fim mântuiţi pentru veşnicie. Şi apoi un alt astăzi şi un alt astăzi… pănă la întâlnirea cu El. Cât de minunată este această şansă a zilei de „astăzi.” „Oricine îşi poate purta povara, cât ar fi de grea până la căderea nopţii. Oricine îşi poate îndeplini munca oricât de dificilă, timp de o zi. Oricine poate trăi dulce, răbdător, afectuos, pur,  până la apusul soarelui. Şi asta este tot ce înseamnă de fapt viaţa” scrie atât de plastic R.L. Stevenson.

2.Gândeşte-te care ar fi răul cel mai mare care s-ar putea întâmpla. Pregăteşte-te să accepţi situaţia în caz de nevoie. Încearcă apoi, cu calm, să îmbunătăţeşti lucrurile, pornind de la răul cel mai rău. Vei vedea că aproape întodeauna există o soluţie.

Fericit omul, şi fericit doar

Cel ce poate spune că ziua de azi îi aparţine;

Cel ce, sigur în sinea lui, poate spune:

„Mâine fie ce-o fi, fiindcă am trăit astăzi”.

În concluzie, acceptă faptele bune sau rele care survin fără voia ta. Fă ceva în legătură cu ceea ce poţi schimba. Iar ziua de mâine şi ceea ce nu poţi schimba lasă-le în mâna Domnului. Şi astfel grijile nu îţi vor mai afecta viaţa şi sănătatea.

Alimente ce vindecă constipaţia la copiii mici

Deşi constipaţia provoacă adesea mult stres părinţilor, nişte mici schimbări în alimentaţie, plus mai multă activitate fizică, cum ar fi mersul pe jos, pot vindeca aceste probleme.Trei lucruri esenţiale trebuiesc reţinute. Şi anume că o constipaţie rebelă nu se vindecă fără:

  • Lichide suficiente
  • Alimente bogate in fibre
  • Activitate fizică

Ca regulă generală, trebuie reţinut, că alimentele rafinate sau procesate industrial au foarte puţine fibre şi multe calorii, ele favorizând constipaţia la copiii mici, iar la adulţi favorizează creşterea în greutate.

Prima schimbare ar fi trecerea, cel puţin pentru o perioadă, de la o alimentaţie prea săţioasă, bazată pe carne, la o alimentaţie preponderent vegetariană, cu supe şi ciorbe în fiecare zi, la care adăugăm aproximativ 500 grame lapte/iaurturi şi o cantitate redusă de carne albă. Pentru a vindeca o constipaţie rebelă a copilului mic, ar trebui ca, pentru o perioadă, să se renunţe la carnea roşie (adică carnea de porc, vită, miel, oaie, iepure)

Redau mai jos 12 dintre cele mai utile alimente în constipaţia copilului:

  1. Apa, supele, ciorbele
  2. Prunele
  3. Fasolea
  4.  Mazărea
  5.  Cartofii dulci
  6. Ovazul
  7. Brocolii şi conopida
  8. Pâinea integrală
  9. Spanacul
  10. Perele, portocalele, caisele, piersicile, kiwi
  11. Fructele de pădure, cum ar fi afinele, zmeura, cocazea, căpşunii
  12. Varza murată
  13. Semintele de in

Să luăm pe rând aceste alimente. Voi lăsa apa la urmă, pentru că doresc să insist despre importanţa ei.

Plums with prunes — Stock PhotoRed beans — Stock PhotoPreserved peas in crystal bowl — Stock Photo

1.Prunele sunt considerate a fi pe primul loc în tratarea constipaţiei, putând face minuni în acest sens, deoarece au multe fibre care ajută la formarea şi la progresia bolului fecal prin intestine. Au şi un efect laxativ uşor. Prunele mai sunt şi o bogată sursă de multivitamine şi minerale. Se pot consuma crude sau uscate. Cele uscate se lasă la înmuiat peste noapte şi  dimineaţa se zdrobesc cu blenderul, facându-se un suc care se dă copilului.

2.Fasolea este un aliment preţios. Pe lângă că este foarte bogată în antioxidanţi, conţine multe fibre atât solubile cât şi insolubile (care contribuie la formarea bolului fecal), preum şi cantităţi însemnate de potasiu şi magneziu, minerale care ajută digestia.

3.Mazăre verde sau congelată este la fel ca şi fasoalea, foarte bogată în fibre.  Se poate prepara simplu doar  fiartă și condimentată. Sau se poate face un pireu de mazăre.

4. Cartofii dulci, spre deosebire de ceilalți cartofi, conţine multe fibre şi previne constipaţia. Mai conţine multă vitamina C calciu, fier şi proteine, deci favorizează o bună creştere a copilului.

Raw sweet potatoes — Stock Photo

5.Ovăzul sub formă de făină sau fulgi este o hrană comună  este un aliment excelent pentru copiii cu episoade recurente de constipație. Ovăzul  furnizează fibrele foarte necesare pentru împiedicarea  întăririi scaunului.

6.Broccoli şi conopida reprezintă o hrană minunată pentru copii deoarece pe lângă fibre conţin şi multe proteine care favorizează creştera şi dezvoltarea copiilor.

Fresh vegetables in a wooden box — Stock Photo

 

7.Pâinea integrală. Spre deosebire de pâinea albă, este mult mai bogată în fibre şi astfel previne constipaţia.

Whole-grain bread and cereals — Stock Photo

 

8.Spanacul, consumat proaspat sau gătit, previne sau tratează constipaţia

Young spinach — Stock Photo

 

9.Perele, portocalele, caisele, piersicile, kiwi, sunt bogate în fibre și vitamina C . Ajută la digestia adecvată și atenuarea constipației.

Wooden table full fresh fruit baskets — Stock Photo

10.Fructele de padure: afinele, zmeura, cocazea, căpşunii sunt bogate în fibre şi sărace în calorii, deci nu produc repede saţietate şi astfel nu detremină copilul să refuze mâncarea gătită. Collection of wild berries with leaves — Stock Photo

11. Semintele de in conţin un aport important de fibre.  Seminţele de in conţin o substanţă numită mucilagiu. Mucilagiul provine din fibre solubile. Imediat ce o sămânță de in ia contact cu apa, acest mucilagiu este eliberat. Lichidul se îngroașă, devenind vâscos. O lingură cu seminţe de in se lasă la înmuia seara, înainte de culare, iar dimineaţa bea apa în care au stat acestea împreună cu seminţele. Seminţele vor elibera mucilagiul imediat ce ajung în zona apoasă a intestinului.

12. Varza murată, combate constipatia și restabileste microflora intestinală şi reglează Fresh pickled cabbage - traditional polish sauerkraut — Stock Phototractul digestiv, ajutand la eliminarea rezidurilor, ajutând la digestie mai ales atunci când se consumă alimente grele. Pe lângă aceasta varza murată combate oboseala, menține sănătatea părului și a unghiilor, datorită conținutului de vitamina B12, încetinește procesul de îmbătrănire, protejează sistemul nervos și împiedică pierderile de memorie.

13. Apa. În afara acestor alimente bogate în fibre, în alimentația copilului mic apa este de o importanţă vitală. Apa in organismul adultilor constituie 60% din totalul greutatii, iar in cazul copiilor mici  75% din masa corporala. Copiii mici se pot deshidrata foarte uşor, ei pot uita să bea apă, iar deshidratatrea se poate manifesta prin oboseală, ameţeli, subfebrilitate, constipaţie şi infecţii urinare. Copilul trebuie să fie învăţat să bea apă, iar exemplul părinţilor este foarte important. Nu îl obişnui cu sucuri şi băuturi de fructe îmbuteliate, ele sunt foarte dăunătoare, deoarece sunt bogate in calorii nesănătoase, conţin aditivi, conservaţi, cofeină şi în plus pot crea dependenţă.

Dacă copilul refuză să bea suficienă apă atunci suplimentează apa cu supe de carne, suc de fructe proaspăt stoarse, legume si fructe bogate in apa (castraveti, rosii, pepene) sau lapte.

Conform Institutului American de Medicina, copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani au nevoie de 1.3l apa zilnic.

Citeşte aici despre alimentele care favorizează constipaţia, alimente pe care ar trebui să le eviţi daca copilul tău are tendinţa de a fi constipat

Alimente ce favorizează constipaţia la copiii mici

10 alimente dăunătoare la un copil cu constipaţie

Constipated Kid — Stock Photo

  1. Orezul
  2. Morcovul
  3. Bananele
  4. Merele
  5. Brânza
  6. Carnea
  7. Painea alba
  8. Fursecurile, dulciurile, bomboanele, ciocolata
  9. Cartofii (cu excepţia cartofului dulce
  10. Laptele în exces

 

Orezul şi morcovul fiert, merele, bananele, branza proaspătă de vacă sunt alimente folosite ca remediu în diaree.  Este deci, logic, că aceste alimente sunt contraindicate în constipaţie. Explic în continuare de ce:

1.Orezul fiert sub forma de terci sau pilaf este mai geu de digerat de catre unii copii. Ajută la formarea unui scaun mai dur şi deci nu este recomandat în constipaţie, dar este un remediu  în caz de diaree

2.Morcovii fierţi solidifică bolul fecal şi deci sunt contraindicaţi în constipaţie.  În schimb morcovul crud, răzuit sau sub formă de suc ajută pe un copil cu  constipaţie. La fel ca şi orezul fiert, morcovul fiert în supă este un alimet care se dă în diaree.

3.Bananele pot produce de asemnea constipaţie. Doar în ţările în care bananele sunt cultivate şi unde sunt recoltate coapte pot fi folosite fără probleme în constipaţie

4.Merele sunt fructe care întăresc scaunul si pentru aceasta ele sunt utile în diaree. La unii copii favorizează constipaţia

5.Brânza, o sursă excelentă pentru vitamine şi minerale are un conţinut scazut în fibre şi pentru perioadele de constipaţie mai rebelă, ar trebui redusă cantitativ

6.Carnea sub orice forma, prajită sau fiartă, sub formă de cârnaţi sau suncă este bogată în grăsimi şi nu conţine fibre. Bogăţia de calorii conţinută de carne îl face pe copil să se sature repede şi să refuze alte alimente, mai sănătoase. De aceea în perioadele de constipaţie aceasta trebuie redusă la minim şi înlocuită cu alimente pe bază de legume şi fructe. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ouă.

8.Fursecurile, bomboanele, ciocolata, ingheţata, au mult zahăr şi multe calorii, produc uşor o senzaţie de saţietate şi determină  copilul să refuze alte alimente sănătoase. În schimb nu au fibre şi nu ajută deloc la formarea şi progresia bolului fecal şi deci la eliminarea scaunului

7.Pâinea albă. Prin prelucrare şi rafinare cea mai mare parte a fibrelor sunt îndepărtate din făina albă, ceea ce predispune la constipaţie

9.Cartofii sunt legume săţioase datorită bogăţiei în amidon. Dar pentru că nu conţin decât foarte puţine fibre (cu excepţia cartofilor dulci) stânjenesc eliminarea scaunului. O combinaţie ce favorizează constipaţia este cea compusă din cartofi-carne-pâine albă

10.Excesul de lapte ar trebui evitat, deoarece laptele conține nişte proteine numite pectine cu efect de întărire a scaunului.

Citeşte aici despre alimentele care previn constipaţia

“VINDECĂ-I” PE ALŢII ŞI TE VEI VINDECA ŞI TU

Trăim cu toţii într-o lume dură şi nebună, cu pericole reale printre multe altele imaginare. Fiecare dintre noi ne temem uneori, ne gândim la boală, la suferinţă, la moarte.

Grieving Together — Stock PhotoCe leac alinător este atunci mângâierea, încurajarea şi speranţa venită din partea altora. Înţelegerea şi emptia faţă de oamenii din jur aflaţi în diverse necazuri şi dificultăţi are o puternică forţă vindecătoare. Această atitudine vindecă atât pe cel mângâiat şi consolat cât şi pe cel care oferă această mângâiere.

Cei mai fericiţi oameni sunt cei care îi iubesc şi îi ajută pe alţii. Întotdeauna vor fi în jur oameni mai necăjiţi decât tine. Opreşte-te lângă ei, oferă-le mângâiere, arată-le bunătate şi milă. Ascultă-i, vorbeşte-le alinător, oferă-le speranţă!       Two depressed women helping each other to solve problems — Stock Photo

O minte şi un spirit pline de empatie, de bucuria de a fi fost de folos unui alt om, se  vindecă de o mulţime de boli. Există o uriaşă forţă de autovindecare care vine din dăruirea înspre alţii.  Spun adesea bolnavilor care vorbesc foarte mult şi colorat despre o mie de necazuri proprii, că rezolvarea poate veni dacă vor încerca să uite de ei înşişi şi de bolile proprii şi să se implice în ajutorarea celor mai necăjiţi decât ei.

(Fragment dintr-o carte la care lucrez şi care se află în curs de finalizare)

Timpul nu le rezolvă pe toate…timpul le strică pe toate

 

Credinţa că “timpul le va rezolva pe toate” este foarte greşită şi înşeală pe mulţi oameni.  Timpul nu face nimic şi nu rezolvă nimic,  el doar trece şi îşi lasă rugina şi praful peste vieţile noastre! Numai oamenii sunt aceia care pot schimba totul! Trebuie doar să aleagă  să facă acest lucru, pentru că, contrar unor concepţii fataliste,  întreaga noastră viaţă, clipă de clipă, se bazează pe alegerile pe care le facem.Time Flies — Stock Photo

Amăgirea  că timpul va rezolva lucrurile se referă adesea la relaţiile dintre oameni.  Conflictele şi neînţelegerile pe care le-ai avut cu cineva nu vor fi niciodată rezolvate de timp. Timpul doar va deteriora relaţia. Timpul ucide, timpul înstrăinează  şi  îndepărtează oamenii. De aceea , nu te lăsa purtat de iluzia că  timpul va face ceva pentru tine, ci decide singur să alegi  maturitatea emoţională  şi smerenia necesară,  pentru a purta acea  conversaţie pe care ai amânat-o mereu, dar singura care poate duce la rezolvarea lucrurilor şi la vindecarea rănilor. Divorce concept family separation — Stock Photo

Timpul nu îmbunătăţeşte relaţii, timpul produce doar indiferenţă,  răcire, uitare şi apoi…nimic.  Nu lăsa timpul să decidă pentru tine,  pentru că el nu va decide nimic.

Time flies — Stock Photo

Am văzut oameni care, lăsâdu-se purtaţi de  vrerea timpului, s-au aflat la un moment dat  la ani lumină îndepărtaţi unii de alţii,  aşa încât, în timpul vieţii ce le-a mai rămas, o călătorie de întoarcere  a unuia înspre altul nu a mai fost posibilă. Pentru că în timp, oamenii se pot schimba uneori aşa de mult, încât este posibil să nu se mai regăsească.

Afla aici mai multe despre cum poti sa vindeci o relatie.

 

Lecţia pe care ne-o oferă coşurile de cumparături

Coşul de alimente al oamenilor normoponderali diferă mult de cel al obezilor. De aceea, este interesant şi instructiv să arunci câteodată  privirea la acUnhealthy Food Shopping — Stock Photoeste coşuri şi la aparţinătorii lor.

Privind un coş de cumpărături cam poţi ghici cine este în spatele lui, poţi să faci legatura, daca este un obez sau un normoponderal, un om bolnav sau unul sănătos. Pentru că  alegerea sănătăţii sau a bolii începe de la coşul de cumpărături.  Merită să priveşti şi să înveţi!

Priveşte coşurile cu alimente rafinate, procesate industrial,  încărcate cu multe calorii şi multă grăsime, cu dulciuri,  produse de patiserie, sucuri, chipsuri,  sosuri, băuturi alcoolice şi semipreparate Fat man eating fast food french fries for overweight person. — Stock Photonesănătoase. Priveşte-le şi gândeşte-te dacă ţi-ar convenii să suporţi consecinţele acestor alegeri.

Apoi priveşte-i pe cei care au coşurile umplute alimente de bază, simple, sănătoase şi naturale, cu  zarzavaturi, fructe şi lactate, cu puţină carne şi adesea mai ieftine ca cele încărcate cu alimente nesănătose. Putem învaţa multe privind la oameni şi la coşurile lor de cumpărături.

Din păcate, deşi există o mare diversitate de alimente sănătoase, mulţi oameni le aleg pe acelea nesănătoase. Şi nu preţul este cel care dictează alegerea, ci un alt lucru şi anume gustul. Gustul este un zeu la care se închină multă lume. Este o ispită şi o cursă în care sunt prinşi mulţi. Se insistă atât de mult pe satisfacerea simţurilor gustative, de parcă omul nu ar mânca şi aşa prea mult.  Industria chimică a creat o mulţime de aditivi care dau un gust bun şi un aspect apetisant.Woman shopping in a supermarket — Stock Photo

Dar riscul  mare este că aceşti aditivi creează dependenţă şi organismul îţi va cere tot mai mult şi mai mult din aceste alimente care în general au multe calorii şi îngraşă. În plus, mulţi aditivi (E-uri), au efecte nocive asupra sănătăţii. De aceea, este bine să fim atenţi, să alegem ceea ce este natural. Alimentul natural nu creează dependenţă. Ne putem reeduca gusturile şi să ne reobişnuim cu ceea ce este natural şi sănătos.

Mama şi tata sau Giulia şi Gigel?

A striga părinţii pe numele mic

Cred că dintre toate cuvintele rostite vreodată în lume, două dintre ele încântă, emoţionează şi înduioşează cel mai mult. Aceste cuvinte sunt Mama si Tata. Sunt cele mai sublime şi mai magice cuvinte. Unii ar spune că nu contează cum ți se adesează copilul, ci cum te vede şi te simte. Şi se întreabă că de ce nu ar fi O.K. să ţi se adreseze pe numele mic. Că este modern să te strige pe nume, că astfel îi oferi mai multă libertate, că îl ajută să îţi devină un fel de prieten. Şi apoi în familiile în care copiii îşi strigă părinţii pe nume, acest lucru pare “cool”. Imagini pentru andreea stanciu blog

Se pune însă întrebarea, dacă este mai benefic pentru copil, să se raporteze la tine ca la un prieten sau ca la un părinte. Cred că a-l lăsa pe copil să îţi spună Giulia şi Gigel în loc de mamă şi tată înseamnă a-l priva (a vă priva reciproc) de una dintre cele mai duioase forme de adresare umană. De când există lumea nu a fost vreun cuvânt mai încărcat de sens ca şi cuvântul MAMĂ! Cuvântul mamă și tată cuprinde o lume de sentimente şi trăiri, de emoţii, frumoase şi nostalgice, care fac mult bine pentru sufletul copilului şi părintelui. Aceste expresii ne imbogățesc viaţa cu trăiri pline de sens, care peste ani se vor transforma în cele mai frumoase amintiri. Mamă și tată înseamna autoritate, respect, duioșie, protecție, zonă de refugiu, iubire. Cuvintele Mamă și Tată sunt ceva unic, evocă dragoste însoțită de autoritate și respect.

In zilele de azi ideea de autoritate începe să se dilueze, mulți având un sentiment neplăcut de răzvrătire la cuvântul autoritate. Și totuși, copilul, va trebui să se supună diverselor tipuri de autoritate. Nu se poate trăi în lume altfel. De aceea el are nevoie să învețe respectul pentru autoritate în cadrul familiei, acolo unde autoritatea se va manifesta însoţită de dragoste. Autoritatea părintească exercitată în dragoste îl ajută pe copil să îşi formeze caracterul şi o conduită corectă, îl conştientizează de valoarea disciplinei în oricare aspect al vieţii, îl ajută să înţeleagă că în viață există limite care trebuiesc respectate. Aceste limite sau bariere au un rol de protecţie împotriva răului pe care oamenii ar putea să şi-l facă unii altora.
Cred că pentru un copil, a-şi striga părintele Giulia sau Gigel, adică prietene, este oarecum deruntant. Pentru că prieteni înseamnă un grup de oameni, care au aceleași noțiuni și idei despre viață, acelaşi drept de decizie în lucrurile importante, un grup în care fiecare se poate confesa celuilalt.

Imagini pentru andreea stanciu blog
Prieteni sau părinţi?

Chiar dacă în timp, între părinte şi copil se ajunge şi la un fel de prietenie, chiar dacă uneori îţi spune pe nume, din alint sau tachinare, această “prietenie” are multe limite pentru el. Dacă prietenul îl lasă pe copil să decidă, un părinte responsabil ştie că în multe aspecte din viaţa copilului nu îl poate trata ca pe un prieten:
-Nu îţi poţi folosi copilul ca şi confident, ca suport emoţional în secretele, problemele intime şi supărările tale, chiar şi atunci când crezi că este suficient de mare (adolescent sau tânăr). Îl încarci cu o povară pe care nu trebuie să o poarte. Cu un prieten poţi să faci acest lucru, dar nu cu un copil.
-Este greşit să îl laşi “liber”să facă ce vrea, să vorbească neîngrijit sau urât, să mintă, să fie dezordonat sau leneş, să bârfească, să mănânce nesănătos.
-Necesită îndrumare şi disciplină în folosirea corectă a timpului, pentru a nu-l risipi la televizor, internet sau pe telefon, dacă vrem să îşi dezvolte întreg potenţialul cu care s-a născut şi să ajungă un tânăr realizat în viaţă.
-Necesită îndrumăre spre citit! Dragostea pentru cărţi şi pentru citit se poate insufla de către părinţi de la o vârstă foarte mică.
-Este necesar să controlăm influenţele din viaţa lui: ce fel de prieteni are, unde pleacă, ce muzică ascultă, ce cărţi citeşte.
-Este necesară disciplinarea financiară! Un copil trebuie să ştie clar ce lucruri vă permiteţi ca familie şi ce nu. Banii înseamnă munca părinţilor. Iar copilul va respecta munca părinţilor doar dacă este învăţat despre acest lucru.
-Valorile morale, credinţa şi lucurile în care credem se transmit copiilor în timpul celor “7 ani de acasă”
Lucrurile enumerate, pe scurt, mai sus (şi multe altele asemănătoare), transmise (alteori impuse) copiilor, cred că evocă mai bine lumea mamei si a tatălui, cu autoritatea lor plină de dragoste, decât cea pe impersonală a părinţilor/prieteni Giulia şi Gigel.

Subiectul suporta discuţii. Aştept păreri

Fotografiile: Andreea Stanciu

Somnifere fara reteta

În caz de insomnii mai rebele şi de durată, dacă nu obtineţi rezultate prin schimbari în obiceiuri şi în  stilul de viaţă (vezi aici),  puteţi apela şi la somnifere. Este recomandat să se inceapă cu somnifere mai puţin agresive pentru sistemul nervos. Feriţi-vă pe cât puteţi de benzodiazepine. Ele se dau oricum numai cu reţetă specială, dar  folosite mai mult de 3 luni pot cauza probleme ale creierului  Dar exista si somnifere fara prescriptie medicala sau somnifere fara reteta. Următoarele somnifere le puteti cumpara de la farmacii fără reţetă. Iată mai jos câteva dintre aceste somnifere:

Counting Sheep — Stock Photo

1.SEDATIF PC (homeopat) Indicatii: Stări de anxietate şi de emotivitate, iritabilititate; Tulburări de somn, in special la pacienţii surmenaţi, copii agitaţi şi persoane vârstnice. Datorita compozitiei sale homeopatice se poate administra atat copiilor cat si adultilor. Nu prezinta efecte secundare, nu influenteaza vigilenta, deci se poate folosi si de catre conducatorii auto.

 

2.VALERIANA capsule. (Valeriana officinalis). Are efect sedativ, antistres si anxiolitic. Ea este cunoscuta pentru obtinerea unui somn linistit si odihnitor si reduce starea anxioasa.

Ne fereste de visele urate.

Administrare: 3 x 1 capsula pe zi pentru efect anxiolitic si antistres. Pentru efect somnifer 1 capsula seara la culcare

Extract de radacina de valeriana (Valeriana Oficinalis standardizata 6% acid valerinic),

3.MELATONINA (complex cu extract de valeriana)

Indicatii: Reglarea ritmului somn-veghe; in insomnii rebele, insomnii prin schimbarea fusului orar (calatorii cu avionul), oboseala cumulativa, stari depresive tranzitorii, indispozitii pasagere.

Mod de administrare: Adulti: seara, o capsula cu aproximativ 30 de minute inainte de culcare.

Are in compozitie:

Melatonina pura-300mcg, extract de valeriana 130mcg,  vitamina B6 5 mg, ulei de soia 364 mg,  oxid de magneziu 350 mg, carbonat de calciu 250 mg, lecitina 30 mg, calciu glicerofpsfat 2 mg, magneziu citrat 2 mg, pudra de hamei 2 mg, extract de musetel 2 mg,  extract de Kava Kava 2 mg,  ulei de lamaie 2 mg, pudra floare deportocal 2 mg,  extract de Passiflora 2 mg, pudra de mac de California

DESPRE MELATONINA: Melatonina, principiu activ natural secretat de glanda pineala, este un inductor natural al somnului, imbunatatind calitatea lui, fara efecte neplacute la trezire. Regleaza ritmul circadian si prin el intreg organismul, fapt pentru care este numita si „ceasul corpului”. Melatonina, fiind si un puternic imunostimulant si antioxidant, protejeaza organismul impotriva stresului, a noxelor externe; previne cancerul, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale. Opreste evolutia bolilor degenerative, amelioreaza depresiile si indispozitiile pasagere. Asocierea melatoninei cu extractul de valeriana si celelalte componente naturale cu actiune sinergica asigura efect maxim, utilizand doza minima. Pyridoxina (vitamina B6) asigura o buna functionare a sistemului nervos.

Clock with sleepless at night. — stock photo

4.BIEN DORMIR Produce relaxarea necesara instalarii somnului si imbunatateste calitatea acestuia.

Contine urmatoarele incrediente active, naturale: 75 mg extract de Passiflora (conţine 3,5% flavone exprimate în vitexină), 50 mg extract de Muşeţel (conţine 0,3% apigenol), 10 mg extract de Busuioc, 10 mg extract de Tei /capsulă.

Mai exista doua forme de BIEN DORMIR cu efect petentat prin MELATONINA si VALERIANA

5.BIEN DORMIR plus MELATONINA

6.BIEN DORMIR plus VALERIANA

7.IMOVANE. Acest somnifer necesita reteta, dar una simpla. Este un hipnotic cu actiune rapida; are efecte hipnotice, sedative, anxiolitice, miorelaxante; actioneaza asupra diversilor parametri ai somnului prelungindu-i durata si imbunatatindu-i calitatea; reduce numarul trezirilor nocturne si a celor precoce. Doza este de 1 comprimat seara la culcare.

DORMOLIN si DORMOLIN FORTE ajuta la ameliorarea somnului in mod natural. Este indicat pentru cei care sunt stresati, au probleme cu somnul si implicit anxietatea. Este o alternativa naturala pentru a scapa de insomnie, mai ales daca nu vreti sa apelati la alte medicamente care dau dependenta.

Dormolin Forte este indicat in caz de :

– tulburari de somn(insomnie, agitatie);
– anxietate;
– fobii;
– agresivitate;
– oboseala;
– depresie.

Contine Extracte de Nardostachys Jatamansi, Convolvulus Pluricaulis, Withania Somnifera, Rauwolfia Serpentina si excipienti.

Mod de administrare: Oral: 1-2 capsule, de 2 ori pe zi cu un pahar de apa.

Pret Dromolin Forte. 30 de capsule in jur de 20 de lei.

9.NOCTAFIX, pentru somn usor

Este un sedativ si somnifer natural care contine: Valeriana, Hamei, Floarea pasiunii, Sunatoare, Roinita, Musetel

Indicatii:

-stres prelungit

-tulburari de somn

-oboseala

stari de indispozitie

Mode de administrare: Seara cu 30 minute inainte de culcare. Dupa administrare se recomanda repaus la pat.

 

Votez pentru un vis!

Acest vis şi acest ideal, adică succesul Referendumului, pe care l-am vrut un dar pentru urmaşii noştri, s-ar putea să se năruiască sau să se înfăptuiască peste 2 zile. Nu voi jubila în caz de reuşită nici nu voi plânge dacă se va nărui.

Poza articol

 Oricare dintre cele 2 rezultate vor fi trecătoare. Rezultatul bun nu va ţine mult, pentru că istoria umană îşi va urma cursul, în drumul ei spre decadenţă morală. Nici rezultatul prost nu va ţine mult pentru că va permite mai repede păcatului să ajungă la culme. Iar păcatul ajuns la culme nu produce decât distrugere. Societatea vestică s-a ridicat prin moralitatea creştină şi va cădea răpusă de imoralitate.

Perioada pre Referendum, a fost o perioada extraordinară! Am cunoscut oameni minunaţi! Tineri şi bătrâni, oameni simpli şi oameni cu vastă cultură, oameni cu profesii diverse, muncitori, doctori, actori, profesori universitari, scriitori, oameni de radio şi televiziune, politicieni, europarlamentari au fost înfrăţiţi de un ideal comun, de un vis comun. A fost visul de a fi putut păstra şi lăsa urmaşilor noştri moştenirea celei mai frumoase, nobile, curate şi sfânte avuţii. Adică să le lăsăm FAMILIA, această instituţie divină „brevetată” de Dumnezeu. Pentru că FAMILIA are ceva sfânt şi dumnezeiesc în natura ei. Nici o imagine de pe lumea asta nu ar putea înlocui chipul blând al mamei, duioşia ei, sacrificiul ei. Nimic pe lume nu poate fi mai preţios decât siguranţa braţelor tatălui, vocea lui caldă şi îmbrăţişarea lui.

Atâţia oameni frumoşi am cunoscut şi atâtea gânduri frumoase am auzit în această perioadă. Şi am văzut atât de mult curaj de a spune adevărul într-o vreme în care răul este numit bine şi binele rău. Am văzut curajul celor ce demască ideologii perverse, precum este aceea de încălcare a dreptului copiilor de a rămâne ceea ce i-a creat Dumnezeu, adică băieţi şi fete. Ni s-au adus dovezi din alte ţări despre ideologii lgbt, care au pătruns deja în universul pur al copilăriei copiilor, prin şcoală, ca să îi deruteze, să îi îndoctrineze, spunându-le că îşi pot alege genul, făcându-i să alunece în derută şi nefericire, în patimi nefireşti. Şi acest lucru contrar voinţei părinţilor.

Poza articol 1

Apoi, cu strângere de inimă, am mai văzut ura nestăpânită, revărsată asupra tot ceea ne-a definit ca neam creştin. Maşinăria de propagandă şi minciună a neo-bolşevismului marxist, a noi revoluţii culturale, a aruncat în permanenţă cu noroi în Biserică, în preoţii, în pastorii, în creştini, în famila normală, pentru simplul motiv că nu sunt de acord cu îndoctrinarea ateistă  şi cu educaţia sexuală a copiilor mici. Apărătorii familiei au fost atacaţi cu injurii cum ar fi: fanatici, homofobi, tradiţionalişti, ultranaţionalişti, fascişti, haters, etc.  toate cuvinte ale unui limbaj de lemn produs parcă de “nouavorbă” din lumea totalitară a lui Orwell.

Acei oameni care au căzut în capcana manipulării, se amăgesc amarnic dacă îşi închipuie că fără Biserică, fără preoţi sau familie creştină (aşa cu păcate cum sunt) vor fi mai fericiţi. Îndepărtaţi toate acestea din societate şi veţi vedea ce mai rămâne. Îndepărtaţi teama de Dumnezeu şi veţi rămâne doar cu Statul şi Partidul să vă ocrotească. Abia atunci veţi înţelege ce înseamnă răutate, războaie, boli, corupţie şi sărăcie. Imaginaţi-vă scena sumbră de a nu mai rămâne nimic deasupra noastră, nici Dumnezeu, nici vreo altă autoritate lăsată de El, ci să rămână doar omul să stăpânească peste om. Gandiţi-vă dacă există vreo fiară mai crudă pentru om, decât omul fără teama de Dumnezeu!

Nu Referendumul vrea sa redefineasca familia, ci homosexualii vor sa duca in derizoriu ideea de casatorie. „Ei vor sa aiba dreptul la casatorie nu ca mijloc de aderare la codurile morale ale societatii ci mai curand pentru a demitiza si a schimba radical o institutie arhaica. Cea mai subersiva actiune pe care femeile lezbiene si barbatii gay o fac, este sa transforme cu totul notiunea de familie” (Virgiliu Gheorghe). “Mintim cand spunem ca institutia casatoriei nu se va schimba. Parerea mea este ca aceasta nici nu ar trebui sa existe” citez pe activita lezbiana Masha Gessen. Iar “absența la Referendum este o capitulare în fața manipulării grosiere exercitate de grupările neo-marxiste” spune deputatul Daniel Gheorghe.

Am avut o şansă, prima şi ultima, să lăsăm urmaşilor noştri cel mai preţios lucru de pe Pământ. Este adevarat că m-am luptat în aceste zile pentru reuşita REFERENDUMULUI. Pentru că aş vrea, din toată inima, ca toţi copiii să aibă parte de o copilărie lungă şi frumoasă, în care să poată rămâne inocenţi, în care ochii lor să rămână limpezi şi curaţi, să citească cărţi de poveşti în care Feţi Frumoşi se îndrăgostesc doar de Ilene Cosânzene şi fac sacrificii ca să le câştige inima; să citească cărţi care să le dezvolte simţul moral şi credinţa. Iar apoi cu o minte sănătoasă să-şi desăvârşească o personalitate tot mai plăcută înaintea oamenilor şi înaintea lui Dumnezeu.
Aş dori tuturor copiilor din lume să aibă parte de o mamă şi un tată şi dacă se poate şi de bunici. Aş dori ca toţi copiii din lume să fie înconjuraţi de iubire şi protejaţi prin rugăciune de către familiile lor naturale. Nimeni nu te poate iubi aşa cum te iubeşte o mamă!

Dar, cu sau fără referendumul câstigat, lumea va merge pe drumul ei, acela de îndepărtare de Dumnezeu. Iar creştinii vor fi urâţi de către cei care Îl neagă pe El.  Aşa a fost întotdeauna, de la persecuţiile primilor creştini, din vrema lui Nero şi până la sfârşitul vremurilor. Indiferent ce va urma, ne rugăm Domnului să ne dea putere să îi rămânm credincioşi, până la final. Doar aceasta contează.

Autor, Maria Goron

SOVATA BĂI, O OAZĂ PENTRU SUFLET!

SOVATA BĂI, O OAZĂ PENTRU SUFLET!
Sovata Băi este o zonă fermecătoare, un loc superb pentru acei care îşi doresc o vacanţă cu adevărat odihnitoare, departe de zarva vieţii cotidiene. Este imposibil ca această staţiune să nu te cucerească, dacă eşti dispus să priveşti, să vezi, să simţi şi să înţelegi frumuseţea locului. Sovata Băi este o minune de staţiune, o adevărată oază de refugiu pentru sufletul şi mintea obosite de informaţie, de zgomot, de lucruri, de competiţie… Cunoscută pentru tratamentul diverselor boli ale trupului, prin scăldatul în apa heliotermală, Sovata Bai este mai mult de atât. Combinând parca, aerul de mare cu cel de munte, staţiunea este plină cu peisaje superbe, în care se armonizează, uimitor de firesc, frumuseţea naturală a locurilor cu intervenţia de bun gust a unor administratori responsabili. Sovata Băi este un întins şi încântător parc la margine de pădure şi prin pădure, care adăposteşte câteva lacuri sărate, cel mai mare şi mai renumit dintre ele fiind Lacul Ursu. Lacurile sunt străjuite de păduri umbroase, întreaga staţiune fiind presărată cu pâlcuri de brazi sau stejari seculari, care creează o atmosferă plină de pace şi de calm, din care parcă nu ai mai vrea să pleci. Drumurile principale ale staţiunii sunt încadrate de borduri bogate de flori; straturi de flori , vase de piatră sau lemn umplute cu flori, stâlpi înalţi cu braţe de flori, se întâlnesc peste tot; aleele pavate, scările pietruite care şerpuiesc pe colina ce duce înspre locurile de cazare şi cărăruile sunt de asemenea mărginite de borduri de flori, arbori sau arbuşti ornamentali.

Rate salbatice pe Lacul Paraschiva

Lacurile din Sovata. Lacurile sunt înconjurate de pădure, parţial sau total, iar cele principale (Lacul Ursu, Lacul Alunis, Lacul Paraschiva) sunt mărginite de alei din piatră sau pavaj, podeţe din lemn, terase de lemn , toate cuprinse între pădure şi vegetaţia luxuriantă de la marginea lacului, formată din arbori, trestie, plante iubitoare de apă şi diverşi arbuşti. Pe alocuri aleele si podeţele de lemn se largesc considerabil, şi, într-un mod armonios, formează locuri de popas umbroase, pe care sunt aşezate banci, uneori şi mese. Adesea apare câte o bancă singuratică, care parcă te îmbie să te aşezi, să priveşti, să meditezi, în special dacă este înspre seară.

O multime de răţuşte sălbatice alunecă fericite pe apele părăsite de turişti, spre a-şi căuta locul de odihnă de peste noapte în ierburile înalte, ce coboră până la marginea apei. Dimineaţa devreme sau seara târziu, atunci cand sunt puţini turişti, atmosfera de pe aleile din jurul lacurilor este superbă, răcoroasă şi odihnitoare, sănătoasă pentru minte şi spirit, minunat de prielnică pentru nişte momente de solitudine, petrecute pe o bancă ce priveşte înspre lac, bancă ce stă ascunsă după un bătrân stejar. Atmosfera încântătoare a serilor din zona lacurilor, te fac să devii, fără să vrei, mai ganditor, poate mai tăcut, dar cu siguranţă mai nostalgic. Susurul pâraielor, foşnetul frunzelor, fâlfâitul de aripi a păsărilor de apă, lumina felinarelor ce străjuiesc aleile, alunecând pe luciul întunecos al apelor, strecurându-se printe arborii seculari, crează imagini feerice, misterioase. Lumina hotelurilor de pe coline se oglindeşte şi ea în apa neagră a nopţii. Cerul înalt, cu miliardele de stele formează o cupola fascinantă peste întinderea lacurilor, aleilor şi a pădurii. Se aud ecouri din muzica live, care se cântă în localurile din Sovata. Este atât de bine că în Sovata nu auzi muzică zgomotoasă! Sper să rămână obiceiul peste ani! Parcă retrăieşti aici vremile când lumea era mai frumoasă, mai bună şi mai civilizată.
Prin staţiune În fiecare zi, înspre seară, în parcul central al staţiunii, pe o scenă amplasată în aer liber este câte un eveniment artistic sau cultural, la care se opresc doritorii aflaţi în trecere. Trăsuri cu aer medieval, cu nişte cai superbi sau trenuleţe viu colorate pot să te poarte, dacă doreşti, printr-un tur al staţiunii. Aproape peste tot, la restaurant şi pe terase se cântă muzică live. Soava Băi este staţiunea iubită de toate vârstele. Vezi peste tot un număr aproximativ egal de tineri, de adulţi, de bătrâni şi de copii. Cred că sunt atraşi de această minunată staţiune iubitorii de natură, nostalgicii, romanticii, gânditorii şi toţi acei care vor să fugă de zarva şi de superficialul cotidian voind să să regăsească pe ei înşişi.

Popas pe deal de sare

Sănătatea este o alegere!

Alegerea sănătăţii începe cu mai multă mişcare

Pentru a rămâne sănătoşi este absolut necesar să ne folosim  picioarele, mâinile şi muşchii, este nevoie pur şi simplu să ostenim fizic şi să transpirăm. Odihna prea multă, chiar dacă ţi-o permiţi, nu te conduce înspre sănătate ci mai degrabă înspre boală. Aşa că alege să îţi faci singur/ singură curăţenie prin casă decât să chemi ajutoare. Alege să mergi pe jos, să lucrezi în grădină (dacă ai), să faci drumeţii. Orice mişcare naturală înseamnă sănătate. Mişcarea care te menţine sănătos nu are nevoie de o sala de fitness.

cabinet-bontida-1

Alegerea sănătăţii presupune să ai pacea sufletului,

Sănătatea este acceptarea vieţii aşa cum este, printr-o atitudine de înţelegere a celorlalţi, prin obişnuinţa de a ierta mereu.

Mâniile, certurile, supărările, îngrijorările, nerăbdarea, auto-îndreptăţirea, plictiseala, nemulţumirile, invidia, resentimentele, neiertarea şi multe alte sentimente negative sunt răspunzătoare de marea majoritate a bolilor noastre. Se estimează că aceste emoţii negative pot produce peste 60% din bolile de care suferim. Aşa că încearcă  să alegi întotdeauna pacea sufletească. Pacea sufletului este o alegere care presupune cel mai adesea o schimbare de atitudine din partea ta.
Alegerea sănătăţii presupune a plăti preţul la început.

De exemplu, mie mi-ar place să pot mânca mai mult, în special mai multă ciocolată şi prăjituri, mi-ar place să stau seara până târziu să citesc, mi-ar place să evit efortul fizic. Ştiu că pentru aceste plăceri voi plăti mai târziu un preţ care va însemna obezitate, hiperlipidemie, insomii, boli de inimă (mai ales că am antecedente familiale, multe din rudele mele fiind cardiace). Aşa că mă lupt şi eu să mă disciplinez, pentru că mi se pare mai avantajos să plătesc preţul la început, şi chiar dacă greşesc adesea, încerc să revin la ceea ce ştiu că sunt principii sănătoase.
Alegerea sănătăţii presupune a conta mai degrabă pe un stil de viaţă sănătos decât pe pastile. Într-o lucrare de pionerat Dr. Dean Ornish M.D a făcut un studiu în zona San Francisco şi a arătat că boala cardiacă poate fi reversibilă până la 82% într-un an printr-o combinaţie de dietă vegetariană cu conţinut scăzut în grăsime, exerciţiu fizic moderat, reducerea stresului şi întreruperea fumatului (Dr. Sandulache Sorin. Copyright © 2007 )
Sunt atâtea lucruri pe care nu le putem alege. Nu putem alege familia în care ne naştem şi părinţii pe care ni i-a dat Dumnezeu. Ei ne-au crescut aşa cum au ştiut, după principii mai sănătoase sau mai puţin sănătoase, dar acum, când suntem independenţi, putem alege.
Majoritatea bolilor, în special cele moderne (bolile cardio-vasculare, obezitatea, diabetul, cancerul), sunt datorate stilului de viaţă. Iar stilul de viaţă este un lucru pe care avem posibilitatea să-l alegem. Unii merg înainte cu ceea ce au fost obişnuiţi în familiile din care provin chiar dacă acolo se trăia nesănătos. Pe alţii nu-i interesează problema spunând că sunt tineri şi au vreme sa se gâdească la aceste lucruri mai târziu, uitând că tinereţea nu este decât o etapă temporară şi scurtă a vieţii noastre.
Un lucru important ar fi de reţinut: Toţi oamenii ar alege corect dacă nu ar fi de plătit un preţ. Pentru sănătate preţul se plăteşte la început. Nu ne putem bucura de sănătatea fără acest preţ.
Cei care nu vor să plătească preţul aleg boala.Iar dacă alegem boala este destul de injust să condamnăm toţi factorii externi: pe producătorii de alimente, pe medici, spitale, farmacii, considerându-i răspunzători de bolile noastre sau să ne plângem prea mult către Dumnezeu şi către semeni. Ce putem face este să ne schimbăm atitudinea. Întotdeauna mai există o speranţă.

(Fragment din cartea finalizată recent ” SĂNĂTATE IEFTINĂ sau BOALĂ SCUMPĂ- O CHESIUNE DE ALEGERE”, carte ce urmează a fi publicată în curând)

Făt Frumos va iubi întotdeauna o Ileana Cosânzeană

Să vezi pe copiii copiilor tăi! Este o binecuvântare şi una dintre bucuriile reale ale vieţii noastre atât de scurte. Mai ieri eram noi copii, apoi tineri, apoi părinţi si acum bunici şi… în curând sfârşitul! Iar copilul aceasta, primul meu nepot, căruia i-am auzit primul ţipăt şi prima tânguire când a intrat în lumea aceasta a durerii, va repeta şi el etapele, sfârşind aşa cum a intrat in lume: cu plânsul. nepotul-meuAceasta să fie viaţa? Doar atât? Nu , nu este aceasta! Ceea ce trăim aici este doar semănarea noastră în putrezire, pentru ca asemenea unei seminţe de crin, care cade în pamânt şi pare că moare, să ne prefacem, să ne desăvârşim şi să renaştem ca făpturi noi pentru Viaţa Eternă. Metamorfoza omului muritor într-un om născut pentru Viaţă, nu se face de la sine, ci doar dacă murim şi înviem împreună cu Hristos, Mântuitorul nostru.
Dragul meu nepot, viaţa pământească, pe care ai început-o nu va fi uşoară. Suferinţa şi moartea au fost aduse pe pământul acesta de potrivnicul lui Dumnezeu, de Satana. La început El a fost un înger însemnat, strălucitor şi frumos ca un luceafăr. Dar el s-a îngâmfat până acolo că s-a ridicat împotriva Creatorului, voind să fie el centru, să fie el dumnezeu. Acesta a fost păcatul lui Satan şi acest lucru l-a strecurat el in minţile strămoşilor noştri, că ar putea exista în mod independent, că s-ar fi creat ei înşişi, că ar putea fi stăpâni pe soarta lor, că ar putea fi fericiţi fără Dumnezeu.
Rezultatul acestei amăgiri îl vedem în toată stricăciunea care a afectează lumea noastră: răutate, războaie, boli, corupţie, sărăcie.

Te-ai născut in vremea atacului împotriva familiei şi împotriva inocenţei copilăriei!

Dragul meu nepot, te-ai născut într-o vreme în care Forţa Răului invadează, murdăreşte şi perverteşte arii tot mai largi ale existenţei noastre. Este vremea pacatului ajuns la culme care vrea să se instaleze în cele mai sfinte sanctuare ale omului! Este o vreme în care Familia, această instituţie divină „brevetată” de Dumnezeu este crunt atacată. Familia are ceva sfânt şi dumnezeiesc în natura ei. Nici o imagine de pe lumea asta nu ar putea înlocui chipul blând al mamei tale, duioşia ei, sacrificiul ei. Nimic pe lume nu poate fi mai preţios decât siguranţa braţelor tatălui tău, vocea lui caldă şi îmbrăţişarea lui. Şi totuşi o imagine pervertită de pseodofamilie are pretenţia să fie egală cu tabloul sfânt al familiei creată de Domnul. Are pretenţia să educe copilaşi ca tine!
Nepotul meu, tu te-ai născut bărbat şi aşa vei fi întotdeauna! Creatorul a scris în fiecare celulă a fiinţei tale acest lucru. Într-o zi te vei îndrăgosti de o fată. Visez cum vei trăi o frumoasă şi romantică poveste de iubire, fiind atras de un chipul drăgălaş şi delicat al unei minunate domnişoare.
Îmi pare rău că lumea confuză în care te-ai născut, va ataca dreptul unor copii ca tine de a rămâne ceea ce i-a creat Dumnezeu, adică băieţi şi fete. Forţe întunecate îi vor minţi că îşi pot alege genul, făcându-i să alunece în derută şi nefericire, în patimi nefireşti, însemnaţi fiind în cugetul lor.
Aş dori tuturor copiilor ca tine să aibă parte de o copilărie lungă şi frumoasă, în care să poată rămâne inocenţi, în care ochii lor să rămână limpezi şi curaţi, să citească cărţi de poveşti în care Feţi Frumoşi se îndrăgostesc doar de Ilene Cosânzene şi fac sacrificii ca să le câştige inima; să citească cărţi care să le dezvolte simţul moral şi credinţa. Iar apoi cu o minte sănătoasă să-şi desăvârşească o personalitate tot mai plăcută înaintea oamenilor şi înaintea lui Dumnezeu.
Aş dori tuturor copiilor din lume să aibă parte de o mamă şi un tată şi dacă se poate şi de bunici. Aş dori ca toţi copiii din lume să fie înconjuraţi de iubire şi protejaţi prin rugăciune de către familiile lor. Noi toţi te-am încredinţat în mâinile Domnului, am cerut binecuvânatrea şi protecţia Lui peste tine şi suntem încredinţaţi că Îngerii Lui te vor veghea întotdeauna.

Cu iubire!

Bunica ta,

care a copilărit în vremea când lumea copiilor era minunată,  plină de cărţi şi de poveşti frumoase, a copilărit în vremea când nimănui nu-i trecea prin cap, nu ar fi indrăznit să pângăreasca inocenţa copiilor aşa cum se întâmplă astăzi.

Refuză să te enervezi şi vei evita multe boli şi multă durere!

Refuză să te enervezi şi vei evita boala şi durerea

Imagini pentru clipart  vexation

Dr. Paul Hauck, într-o cartea How to love and be loved (tradusă în româneşte), analizează într-un mod deosebit de convingător motivele pentru care oamenii devin frustraţi, plini de resentimente, mânioşi, furioşi sau depresivi şi oferă sugestii foarte rezonabile pentru a nu ne enerva niciodată, evitând astfel durerea şi bolice psiho-somatice ce decurg de aici. El descrie 12 idei iraţionale cu care adesea ne chinuim singuri şi care ne împiedică să tolerăm frustrările fără a avea resentimente. Citiţi-le, recitiţi-le şi analizaţi-le atent. Cele mai multe dintre problemele emoţionale cauzatoare de boli îşi au la bază una, două sau mai multe combinaţii din astfel de idei iraţionale şi nesănătoase:
Ideea iraţională nr.1 : Este absolut necesar ca noi, adulţii, să fim iubiţi şi acceptaţi de către cei pe care îi considerăm a fi oameni importanţi în viaţa noastră, dacă dorim să ne socotim pe noi înşine valoroşi.
Ideea iraţională nr. 2 :Dacă nu suntem importanţi, desăvârşiţi şi realizaţi înseamnă că suntem mai puţin valoroşi decât cei care au asemenea calităţi
Ideea iraţională nr. 3 :Cei răi, răutăcioşi, sau ticăloşi trebuie blamaţi şi aspru pedepsiţi pentru viciile lor.
Ideea iraţională nr.4 :Este îngrozitor, chiar insuportabil când împrejurările nu sunt aşa cum le-am dori noi.
Ideea iraţională nr.5 :Nefericirea omenească este cauzată de factori extrinseci, aşa încât nu suntem în stare (sau suntem în prea mică măsură) să ne controlăm suferinţele şi tulburările.
Ideea iraţională nr.6 :Dacă ceva reprezintă pentru noi un pericol sau o ameninţare, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra lui şi să ne gândim la posibilitatea de a avea loc aşa ceva.
Ideea iraţională nr.7 :Este mai uşor să eviţi anumite greutăţi ale vieţii sau răspunderi propri decât să le înfrunţi.
Ideea iraţională nr.8 :Este rezonabil şi sănătos să depinzi de alţii, mai puternici pe care să te poţi baza.
Ideea iraţională nr.9 : Trecutul nostru ne determină fundamental comportamentul actual ; dacă ceva ne-a afectat cândva, situaţia se va repata la infinit.
Ideea iraţională nr.10 : Trebuie să ne frământe problemele şi tulburările altora.
Ieea iraţională nr.11 : Problemele umane, au fiecare, o anumită soluţie precisă şi perfectă, şi este mai înţelept să aştepţi până dai de această soluţie.
Ideea iraţională nr.12 : Aprecierile personalităţilor respectabile sau ale societăţii sunt întotdeauna corecte şi nu trebuie puse la îndoială.

Maturitatea emoţională  ne oferă protecţie faţă de bolile psihosomatice.
Este greşit a ne plânge mereu de problemele şi necazurile de care ne lovim în viaţă, de nedreptăţile care ni s-au făcut, de nedreptăţile pe care le vedem în societate. Dacă dăm frâu liber supărărilor şi frustrărilor ne vom face mult « sânge rău », şi până la urmă şi sănătatea fizică ne va fi afectată.
Necazurile pe care le avem de-a lungul vieţii sunt educatorii noştri cei mai buni. Ele sunt menite să lucreze la dezvoltarea caracterului, la şlefuirea personalităţii într-o asemănare tot mai mare cu Domnul Isus. Nici o fiinţă omenească nu este ferită de necazuri, fiecare are o cruce de dus, chiar dacă crucea celorlalţi nu este vizibilă ochilor noştri. Necazurile pot lucra cel puţin în două direcţii, la unii producând maturitate emoţională iar la alţii boli devastatoare. Maturitatea se învaţă, se exersează. Atunci când suntem contrariaţi, frustraţi, nedreptăţiţi, cel mai greşit este să reacţionăm imediat, cu mânie. Omul care reacţionează aşa cu siguranţă se va alege în timp cu boli grave. Şi nici o pastilă, oricât de scumpă, nu va putea înlătura răul pe care aceşti oameni şi-l autoproduc. Omul matur însă, se va comporta altfel: nu va reacţiona imediat ci va lăsa minţii sale un timp de gândire pentru a alege calea de răspuns cea mai potrivită, şi va răspunde într-un fel care să potolească conflictul.
Să nu uităm însă, ca aşa cum îi plăcea lui Richard Wurmbrand să spună, mintea minte adeseori. Mintea ta poate să îţi justifice un răspuns mânios şi nepotrivit. Noi avem nevoie în lupta zilnică a vieţii de rugăciune, de puterea Duhului Sfânt. Unii oameni sunt calmi prin temperamentul lor şi au în fire posibilitatea de a răspunde în mod raţional frustrărilor. Dar mulţi, printre care mă număr şi eu, avem nevoie la orice pas de o putere de autostăpânire pe care nu o găsim în mod natural în firea noastră. Puterea Domnului în slăbiciuni, însă, poate face minuni şi ne poate ajuta!

Sursa imagine: https://www.google.ro/search?q=clipart+vexation&biw=1366&bih=657&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwir3ui_59LQAhUF3CwKHRrMCwUQ_AUIBigB#tbm=isch&q=clipart++vexation&imgrc=-vSkFKnkzpU4kM%3A

Ce plictiseala să fii nevoit să râzi mereu!

 

 „Blestemul epocii de astăzi este superficialitatea”. Trăim atât de puţin pe pământ şi suntem în aşa mare primejdie să ne pierdem sufletele, în aşa mare primejdie să pierdem lucruri de o importanţă eternă! Duhul Veacului s-a perfecţionat în ruperea legăturilor trainice dintre oameni, în ruperea legăturilor inimii. Dar ne crează iluzia că suntem împreună prin prietenii virtuale, în care devenim şi mai superficiali şi mai singuri. Iar dacă se întâmplă ca oamenii să ajungă totuşi împreună îi pune să râdă, să moară de râs: să râdă de fleacuri, de comedii, de situaţii penibile, de glume puerile, să râdă de dramele altora. Dar sub acest râs, sub aceste hohote care amorţesc simţirea se află ascunsă multă alienare şi însingurare. Iar în această lume a sufletelor însingurate, oamenii vor să dea celor din jur impresia că sunt fericiţi şi atunci trebuie să râdă mereu. Dar acest lucru cred că este foarte plictisitor.Poze Nicon Iulie 2016 302

„Numai din pricina uşurătăţii inimii noastre şi a nepăsării faţă de greşelile noastre, nu simţim durerile sufletului nostru, ci râdem adeseori ca nerozii, când mai degrabă ar trebui să plângem” (Imitatio Cristi).
Mă plictisesc să râd! Nu sunt atrasă de viaţa cu caracter de circ. Încerc să o evit. Dar îmi este dor să mă bucur, să zâmbesc. Mă bucur să am aproape oameni dragi, mă bucur de bucuriile lor, de credinţa lor, de reuşitele lor, de speranţele lor. Îmi place să mă bucur de oameni cu idealuri frumoase şi caracter frumos.
Societatea de consum ne oferă şi ne îndeamnă la multă distraţie artificială, sclipicioasă, zgomotoasă, promovată prin reclame scumpe, distracţie la care poţi să mori de râs.

Prefer să aleg zâmbetul. Vreau să fug cât mai departe de zarva lumii şi să caut BUCURIA în locul de distracţiei. Atunci când am timp îmi place să mă duc în locuri unde să cuprind puţin în inima mea din gradniosul spectacol oferit de Dumnezeu. Crâmpeie din marele spectacol al naturii, îţi aduce în suflet bucuria, pe faţă zâmbetul, în inimă putere de a gândi şi a medita la ceea ce eşti, la ceea ce trebuie să devii. În fiecare zi avem ocazia să zâmbim din inimă şi să mulţumim Domnului pentru o nouă zi senină, pentru răsărituri şi apusuri, pentru susur de izoare, câmpuri cu flori, valuri de mare, dealuri , munţi şi păduri umbroase.

Cred că esenţa unei vieţi împlinite nu este cât te distrezi ci cât te bucuri!

 

Mii de oameni au renuntat la ochelari cu aceasta metoda!

Fiecare dintre noi stim ca atunci cand nu folosim un anumit muschi prea mult timp, acesta devine mai slab.

De exemplu, atunci cand cineva se raneste la picior si foloseste scaunul cu rotile pentru o perioada mai lunga de timp, piciorul sau va deveni din ce in ce mai slabit. Acelasi proces are loc si in cazul muschilor globului ocular.

In cazul in care porti ochelari si nu practici exercitii pentru ochi, vederea ta va slabi treptat din ce in ce mai mult. Muschii ochilor necesita exercitii ca orice alt muschi al corpului tau.

In procesul de vindecare a vederii, va trebui sa urmezi mai multe reguli:

#1. Va trebui sa eviti presiunea la nivelul ochilor si se recomanda sa-ti odihnesti ochii timp de cateva minute la fiecare 2-3 ore.

#2. Este necesar sa pui in aplicare rutina de gimnastica oculara, care contine 16 exercitii – urmeaza liniile cu ochii tai.

01

#3. Pune in aplicare masajul punctelor specifice.

02

Aplica o presiune usoara in punctele specifice cu varful degetului aratator.

#4. Este necesar sa privesti in departare atunci cand te plimbi pe afara.

#5. Bea suc de morcovi cu cateva picaturi de ulei de masline in mod constant.

#6. Clateste-ti ochii cu apa calduta.

#7. Nu utiliza PC, laptop-ul, telefonul sau televizorul cu cel putin 2 ore inainte de a merge la culcare.

http://www.e-dimineata.ro/

Copiii amish nu au autism. Ei nu se vaccinează. O posibilă legătură?

Copiii amish nu experimentează autismul sau alte probleme de învățare care sunt ciuma societăţii noastre tehnologizate. IMG_4435

Cumunitaţile medicale sunt confuze în a gasi o explicaţie. Amish trăiesc într-o societate creştină care respectă vechile idealuri paşnice de viaţă şi de muncă, refuzând agresivitatea stilului contemporan de viaţă şi a excesului tehnologic. Dieta lor constă din produse organice proaspete, cultivate local și, bineînțeles, nu urmează rutina de vaccinare stabilită de stat. Spre disperarea mainstream media și a autorităţilor medicale, acest lucru a avut ca rezultat un popor sanatos, lipsit de toate bolile noastre cronice. Bolile de inima, cancerul, diabetul sunt practic inexistente în satele Amish. La fel de inexistente sunt medicamentele moderne, obţinute prin inginerie chimică, alimentele modificate genetic şi bineînțeles, vaccinurile. Cum se face ca cei care trăiesc fără “minunile” medicinii moderne sunt mai sănătoși? Adevărul despre sănătate şi medicină și felul în care ambele se refletă în viaţa oamenilor Amish devine stânjenitor şi ruşinos pentru anumiţi oameni puternici.

 

Au fost 3 (da trei) cazuri verificate de autism în populaţia Amish și cel puțin două dintre cazuri au fost printre copiii  vaccinați. Nu sunt disponibile informații pentru al treilea caz. Corelația strânsă dintre vaccinări și autism este absolut de netăgăduit, cu excepția cazului în care lucrați pentru industria medicală, guvern sau mass-media. Apărătorii medicinii occidentale spun că Amish au, evident, o genă super-specială care îi face imuni la autism. Cu alte cuvinte autismul este un anumit tip de eșec genetic (adică vina lui Dumnezeu), care atacă creierul la cei care nu au afilierea religioasă a Amish. Ne așteptăm, ca pe viitor într-un mod similar să apară o teorie cu extraterestrii care atacă pe cei care cred într-un Creator. Aceasta este ştiinţa F.D.A. și A.M.A. în toată strălucirea sa. Susținătorii vaccinului sunt dispuși să îmbrățișeze chiar şi o explicație ridicolă, atât timp cât nu trebuie să recunoască că industria lor de vaccinări este cauza bolii cronice, lăsând cu diverse forme autism 1 din 100 de copii.

 

Atât timp cât Amish sunt pur și simplu lăsați în pace , liberi să trăiască fără toxinele chimice găsite în medicamente si alimentele noastre , ei nu sunt afectaţi de boli , dizabilități,  autism sau tulburări de învățare. Copiii amish sunt categoric mai inteligenţi , exceptând anumite dificultăţi de scriere cand ajung la colegiu , explicabile prin faptul că engleza nu este limba lor principală. Inteligenţa lor ar putea fi explicată prin aceeaşi „super genă amish”? Societatea noastră ar putea învăța foarte mult din exemplul lor, oprindu-ne de la rutina de a ne otrăvi pe noi înşine şi pe copii noştri.

Tradus de Mariana Goron de aici:

http://www.jewsnews.co.il/2013/08/14/the-amish-dont-get-autism-and-they-dont-get-vaccinations-possible-link/

Un documentar si aici: https://www.youtube.com/watch?v=fEwyJE2-Kiw

Poza preluata de aici: https://rovanova.wordpress.com/2014/09/09/lectia-de-iertare/

 

Detartrare naturala, fara dentist

Ce este tartrul dentar? Tartrul este un depozit organo-mineral de culoare galben-brună, care se formează pe suprafața dinților. Cantitatea tartrului crește și, dacă nu este îndepărtat, acesta poate provoca parodontoză. Prima variantă de curățare a dinților este intervenția dentistului, iar cealaltă este eliminarea tartrului în condiții casnice.Be Your Own Dentist! Here are Tricks to Remove Tartar Buildup at Home

Pentru aceasta este nevoie de următoarele componente:

  • Bicarbonat de sodiu
  • Chiurete
  • Sare
  • Apă oxigenată
  • Apă
  • Periuță de dinți
  • Cană
  • Apă de gură antiseptică

Cea mai eficientă soluție de curățare a tartrului este bicarbonatul de sodiu.

Pasul 1

Se amestecă într-o cană o lingură de bicarbonat de sodiu cu ½ linguriță de sare. Apoi periuța de dinți se clătește cu apă caldă și se înmoaie în amestec. Cu acest amestec se periază dinții, după care conținutul se scuipă. Întregul proces ar trebui să dureze cinci minute.

Pasul 2

Mai multe aici:

http://perfect-ask.com/mesh-afla-cateva-trucuri-simple-care-te-ajuta-sa-scapi-de-tartru-fara-sa-faci-o-vizita-la-dentist/

Frumusetea unei vieti mai simple

În ziua de azi nu mai ştim cum să trăim simplu, avem prea multe lucruri materiale, prea multe variante, prea multe tentaţii, prea multe dorinţe, prea multă hrană.  Abundenţa nu aduce cu sine nici graţie nici eleganţă. Distruge sufletul şi îl întemniţează.  Simplitatea înseamnă să deţii puţine, lăsând cale liberă  pentru ceea ce e esenţial şi pentru chitesenţa lucrurilor.

 

Cugetari blog

Multe lucruri sunt de prisos, dar nu pricepem asta decât în momentul în care suntem privaţi de ele. Le folosim pentru că le avem nu pentru că ne sunt necesare. Câte obiecte nu cumpărăm pentru că le-am văzut la alţii.

A arunca presupune efort. Cel mai greu nu este să scapi de lucruri, ci să decizi ce e util şi ce e inutil. Este o provocare să te desprinzi de anumite obiecte, dar ce satisfacţie ai după aceea!

(Spicuiri din “Arta simplităţii” de Dominique Loreau)

 

Nu lăsa să îţi îmbătrânească mintea!

Creierul poate fi mai batrân decat tine
Imagini pentru old brain

Poţi să fii tânăr cu creier bătrân!

Creierul poate îmbatrâni mai repede sau mai încet decât trupul. Stilul de viaţă este cel mai important! Un studiu efectuat in SUA (studiul Framingham) a scos în evidenţă acest lucru. Un exemplu este  o femeie de 96 ani, Ruth Halloran, din Boston (SUA), care are un creier care arată şi funcţionează ca unul cu aproximativ 20 de ani mai tânăr, potrivit rezultatelor investigaţiilor imagistice. De altfel, Ruth este independentă, se mişcă şi gândeşte ca o persoană mult mai tânără, nu pentru că ar fi avut un regim special de viaţă sau pentru că ar fi apelat la vreun tratament revoluţionar. „Pur şi simplu, am dus un stil de viaţă sănătos, fără excese de niciun fel“, spune femeia pentru „The Boston Channel“.

Burta mare este o  cauză de îmbătrânire a creierului

„În cele mai multe cazuri, creierul îmbătrâneşte prematur, pe fondul hipertensiunii arteriale, al diabetului, al fumatului şi al excesului ponderal. Exceul ponderal este una dintre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii creierului. Cel mai important este să controlăm toate aceste probleme la vârsta mijlocie, critică în ceea ce priveşte îmbătrânirea accelerată a creierului“, explică medicul Philip A. Wolf, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină a Universităţii Boston şi investigator principal în studiul Framingham. În caz contrar, spune specialistul, la 50 de ani, creierul poate fi cu zece ani mai bătrân decât vârsta din buletin.

  Mănâncă simplu pentru a avea creierul tânăr

O alimentaţie bogată în legume şi fructe şi săracă în carne, grăsimi animale, alimente procesate industrial, fără tutun şi alcool, ne menţin creierul sănătos şi tânăr.
Legătura dintre grăsimea în exces, mai ales la nivelul abdomenului (oameni cu burta mare) şi deteriorarea creierului a fost reconfirmată de un nou studiu. Oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical Rush din Chicago au descoperit că dacă ficatul este prea ocupat să „ardă“ grăsimile abdominale, acesta „fură“ din resursele creierului. „Creierul suferă din cauza unei nutriţii inadecvate la fel de mult ca ficatul, numai că simptomele sunt diferite. Problema nu este ce mâncăm într-o anume zi, ci care sunt obiceiurile noastre alimentare de-a lungul anilor. Se ştie foarte bine că aportul crescut de grăsimi de origine animală, de carbohidraţi şi de băuturi alcoolice se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral. Pe când aportul crescut de fructe, de legume şi de peşte este asociat unui risc scăzut de a suferi de astfel de probleme“,
Bolile inimii şi creierului  au cea mai mare frecvenţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în Orientul Mijlociu.
Un european din trei suferă, la un moment dat, de afecţiuni neurologice sau psihiatrice, categorie în care intră de la insomnie, anxietate şi depresie, până la accidente vasculare cerebrale şi maladii degenerative, cum sunt Alzheimer şi Parkinson“, subliniază prof. dr. Mureşanu, organizatorul celui de-al IX-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Păstrează creierul tânăr prin somn suficient!

Dacă nu dormim destul, adică aproximativ şapte ore şi jumătate pe noapte, cel mai mult au de suferit memoria şi puterea de concentrare. Reducerea perioadei de odihnă pe termen lung se asociază, în primul rând, cu incapacitatea de autoreparare a celulelor cerebrale. Mielina, stratul care înveleşte axonii („picioarele“) neuronilor, se reface în timpul somnului, a demonstrat o cercetare a oamenilor de ştiinţă americani de la Universitatea din Wisconsin.

 Păstrează-ţi mintea tânără prin lectura şi limitarea privitului la TV

Lectura cărţilor reale, nu digitale, scrisul cu pixul sau cu creionul pe hârtie şi limitarea privitului la un ecran (fie el de computer sau de televizor), toate acestea asigură longevitatea funcţiilor cerebrale, crede prof. dr. Dafin Mureşanu. Putem stimula creierul la ori ce vârstă prin deprinderea unei noi activităţi (mersul pe bicicletă, utilizarea unei camere foto digitale) sau învăţarea unei limbi străine şi rezolvarea unor teste de inteligenţă cum er fi estul Mensa: http://mensa-romania.ro/testari-mensa/test-online/ . „Există o vorbă care spune că «dacă nu foloseşti un lucru, se pierde». Deci, dacă vrem să ne menţinem creierul în formă, trebuie să-l folosim“.

Citeste mai mult: adev.ro/mv9i7r

O poveste de 30 de ani, în câteva fraze

La nunta la Ioana

Impreuna de 30 de ani

Povestea mea si a lui Ghita la 30 de ani petrecuti împreună

228

15 septembrie 1985

S-au dus 30 de ani ca şi un sunet, lasînd în urmă doar ecoul amintirilor. Sunt atât de multe amintiri ale călătoriei noastre efemere prin această lume. Am petrecut clipe frumoase şi binecuvântate împreună,  deşi uneori a fost de luptat cu valuri şi probleme mai mari sau mai mici.

Temperamentele noastre sunt diferite şi acomodarea noastra unul cu altul nu a fost foarte lină, dar Dumnezeu care ne-a adus împreună, prin aceasta ne-a şlefuit, ne-a maturizt, ne-a învăţat să comunicăm, să ne ascultăm, să ne iertăm, să ne schimbăm în unele privinţe, să ne acceptăm aşa cum suntem în multe altele. De-a lungul anilor am devenit tot mai buni prieteni, ne-a fost tot mai drag să petrecem timp împreună, să discutăm, să râdem, să visăm, să ne plimbăm şi să călătorim împreună, să facem planuri împreună, să-L căutăm pe Domnul împreună, să citim şi să vorbim mereu despre credinţa noastră. Această apropiere şi comunicare ne-a ajutat să ne cunoaştem tot mai bine şi să ne iubim cu acea iubire matură şi statornică care vine din înţelegerea sufletului şi a universului de simţiri a celuilalt.

Privind în urmă îl văd pe Ghită ca pe un soţ iubitor, generos, înţelept, calm, calculat, un om în care am găsit întodeauna refugiu emoţional în clipe de tristeţe. Întotdeauna a ştiut să îmi mângâie sufletul şi să mă ocrotească. Dacă ar fi să aleg pe cel mai important om de pe lume, cu care să petrec o oră de conversaţie, acesta ar fi el. El este cel mai bun prieten al meu. Niciodată nu ne ajunge timpul de discuţie.

Acum 30 de ani

Acum 30 de ani

070

Gândind la anii ce au trecut

Ghiţă a fost în toţi anii un tată minunat, care şi-a făcut o prioritate din a petrece timp cu fetele noastre. Împreună am încercat să le transmitem valorile credinţei şi ale unui comportament decent şi plin de înţelegere pentru cei din jur. Ne-a plăcut la amândoi să ne rugăm pentru ele, să luptăm pentru ele, să discutăm cu ele şi să ne gândim la diverse aspecte concrete ale viitorului lor încă de când erau foarte mici. Încă de când erau destul de mici ne rugam şi imploram binecuvântare de la Dumnezeu pentru viitoarea lor căsătorie.
În concluzie, sunt recunoscătoare lui Dumnezeu că mi l-a dat pe Ghiţă, idealul de bărbat la care visam în anii tinereţii, pentru care m-am rugat şi pe care l-am aşteptat cu încăpătânare. Am petrecut 30 de ani frumoşi împreună, ani în care ne-am bucurat unul de iubirea celuilalt, în care ne-am bucurat de familia noastră, o familie plină de afecţiune reciprocă, în care a domnit pacea şi bucuria dată de Domnul.
Din acest an am rămas doar noi doi, pentru că şi a doua fiică s-a căsătorit. Am trăit ( şi mai trăiesc un pic) un sentiment de gol, de despărţire, de schimbare definitivă, care a smuls lacrimi din ochii mei. Dar aşa cum le-am dat drumul din mâini şi din casa noastră, le dau drumul treptat şi din chinga emoţională în care le-am cuprins pe amândouă. Sunt recunoscătoare şi mulţumitoare că ele sunt în mânile Domnului şi alături de nişte soţi buni şi credincioşi.
După 30 de ani, cu ajutorul Lui Dumnezeu, călătoria mea cu Ghiţă continuă să fie frumoasă, este aşa de bine să fiu cu el, să ne ţinem de mână până la final, încurajându-ne reciproc să rămânem treji şi veghiatori, cu ochii aţintiţi la ţinta călătoriei noastre şi atât cât putem să ajutăm şi pe alţi călători să audă şi să urmeze chemarea Domnului. Ne rugăm ca Dumnezeu să ne păstreze sănătatea, să ne mărească înţelepciunea, să ne ajute să fim cumpătaţi în toate lucrurile până în ultima zi a vieţii. Şi să ne dea privilegiul de  a003194 ne aduce în continuare aportul în lumea în care trăim.

Mii de oameni au renuntat la ochelari cu aceasta metoda!

Lupul Dacic

Fiecare dintre noi stim ca atunci cand nu folosim un anumit muschi prea mult timp, acesta devine mai slab.

De exemplu, atunci cand cineva se raneste la picior si foloseste scaunul cu rotile pentru o perioada mai lunga de timp, piciorul sau va deveni din ce in ce mai slabit. Acelasi proces are loc si in cazul muschilor globului ocular.

In cazul in care porti ochelari si nu practici exercitii pentru ochi, vederea ta va slabi treptat din ce in ce mai mult. Muschii ochilor necesita exercitii ca orice alt muschi al corpului tau.

In procesul de vindecare a vederii, va trebui sa urmezi mai multe reguli:

#1. Va trebui sa eviti presiunea la nivelul ochilor si se recomanda sa-ti odihnesti ochii timp de cateva minute la fiecare 2-3 ore.

#2. Este necesar sa pui in aplicare rutina de gimnastica oculara, care contine 16 exercitii – urmeaza liniile cu ochii…

View original post 73 more words

AMERICA, O URIASA SODOMA!

Aseara comunitatea gay-lor din America şi de pretutindeni jubila! În sfârşit, relaţia homosexuală este pusă la nivel de egalitate cu cea dintre un bărbat şi o femeie! Dar ceea ce mi s-a părut aseară mai uimitor, era faptul că miile de comentariile la diverse articole americane despre acest teribil dezastru, erau favorabile homosexualilor.

Exemplu aici: http://www.huffingtonpost.com/2015/06/26/supreme-court-gay-marriage_n_7470036.html?ncid=fcbklnkushpmg0000001
Am citit in tinereţe despre istoria Sodomei şi Gomorei, parcă îndoindu-mă. Mi se părea o grozăvie de neimaginat. Mintea copiilor şi tinerilor protejată în acea vreme de familia tradiţională, de credinţă şi de societate, nu îşi putea imaginea relaţia intimă decât între un bărbat şi o femeie. O relaţie sexuală între doi bărbaţi era ceva atât de hidos şi perves, încât mintea nu o putea accepta şi mai ales nu putea accepta ca o întreagă cetate să consimtă la aşa ceva.
Cine ar fi bănuit că doar într-o generaţie barierele de moralitate, de credinţă, de bun simţ, de ordine, or să fie înlăturate cu atâta brutalitate.

Totalitarism orwellian în America!
Este atât de trist şi de înfricoşător totodată, ceea ce se întâmplă în America! America frumoasă, America creştină, America decentă a coborât cu viteză uimitoare, doar în câteva decenii, ajungând în hăul cel mai de jos al decadenţei. Ieri, toată lumea gay-lor şi simpatizanţii lor celebrau cu bucurie moartea Americii normale, a Americii creştine. S-a inagurat intrarea în noua America orwelliană, în care totalitarismul dictaturii drepturilor homosexuale s-a instaurat legal. La fel ca în romanul de groază a lui Orwell, „poliţia gandirii”, formată din activişti homosexuali va veghea ca societatea tradiţională, normală sau creştină să nu mai gîndească, să nu mai acţioneze, să nu se mai exprime ca înainte. În numele „corectitudinii politice” nu ai dreptul să gândeşti şi să îţi educi copiii şi tinerii, spunându-le că există bine şi rău, comportamente normale şi comportamente deviate, că există sex normal, lăsat de Dumnezeu şi că pot exista aberaţii sexuale aducătoare de suferinţă, mizerie şi boli. Ba mai mult „poliţia gandirii” homosexuale, va intra şi mai agresiv în şcoli inoculând toată minciuna în minţile tinere, distrugând ideea de familie tradiţională Ori ce exprimare a crezului religios sau creştin va fi „crima gandit”, „crimă vorbit”, „ crima acţionat”.
Un timp de încercare pentru creştinii din America!
Va urma o probă de foc pentru cei care vor să rămână pe calea credinţei. Perioada „creştinismului liniştit şi cofortabil” a apus. Pastorii vor fi obligaţi să îi cunune pe homosexuali dacă vor să rămână în funcţie, Biblia va trebui modificată pentru că are capitole care ii discriminază pe homosexuali, se vor ivi preoţi şi pastori homosexuali care vor avea pretenţia să candideze pe posturile vacante din biserici, şcolile vor fi şi mai mult invadate de activiştii homosexuali care vor semăna confuzia şi vor intina sufletul şi mintea copiilor încă din grădiniţe, prezentând relaţia lor ca normală şi fără a mai ţine cont de credinţa şi voinţa părinţilor.

Mă întreb ce vor face creştinii din America. Vor sta nepăsători, se vor mobiliza, se vor opune, vor accepta compromisul? Vom vedea, pentru că Duhul Veacului acţionează cu putere pe multiple căi. Există o amorţire a gândirii, o mare spălare a creierului prin mass-media, prin exces de Internet şi Facebook şi o confuzie fără precedent chiar şi în mintea celor ce se cred creştini, care valorizează tot mai mult ceea ce valorizează lumea. Doar rugăciunea şi postul va da putere şi înţelepciune duhovnicească creştinilor americani pentru a ştii ce au de făcut în haosul acesta.
Oricum, dezastrul trâmbiţat aseară, cheamă creştinii americani să se trezească din amorţeală şi să-şi unească forţele în lupta spirituală. Pentru că în spatele mişcării pro gay stă Duhul Celui Rău, cel care a determinat distrugerea Sodomei şi care vrea să distrugă şi lumea noastră. Legalizarea activităţii homosexuale nu este „progres cultural” ci este reîntoarcerea la vechi orgii satanice, la aceeaşi destrăbălare, inspirată de acelaşi vechi şi netrebnic Duh Rău. Satana răcneşte cu putere ştiind că mai are foarte puţin timp, voind să înghită chiar şi pe cei aleşi. Dar puterea Domnului este mai mare decât puterea Satanei şi Domnul dă biruinţă copiilor Săi.

Vezi mai jos marturia unui fost homosexual:
http://www.homosexualitate.ro/simpson.html

GÂNDIND LA ANII CE-AU TRECUT!

Privesc la anii ce s-au scurs. S-au dus ca un sunet. Sau ca un vis…Aievea sau vis, nu mai are nici o importanţă…Ştiu doar că acum trăiesc o minunată şi înmiresmată vreme de april al cărui farmec îl simt cu toată fiinţa mea, şi totuşi eu sărbătoresc un început de toamnă, cu suflul ei rece…poate vor fi vânturi îngheţate, vor urma furtuni… Aş putea să fiu tristă, dar nu sunt. Nu mă încearcă nici tristeţe, nici regrete… Văd doar, cum pe oceanul vieţii, corabia a trecut dincolo de mijlocul drumului şi privind departe ,în zare, îmi apare mai luminoasă ţinta spre care navighez. Mă umplu de bucurie pentru harul ce mi s-a dat, ca din fragedă copilărie, să cunosc clar scopul 156anilor dăruiţi nouă pe acest pământ: să Îl cunosc pe Dumnezeu şi pe Domnul Isus pe care la trimis El. Deşi m-am poticnit adesea şi am făcut o mulţime de greşeli, gândind uneori că fericirea poate fi găsită într-o realizare omenească, mereu am ştiut, în adâncul sufletului, că toate sunt trecătoare şi deşarte şi că eu nu voi găsi adevărata bucurie şi sens decât în Domnul.
Mă uit în urmă şi recunosc că toate eşecurile s-au datorat neglijării scopului de a-L căuta şi a mă ţine strâns de Dumnezeu. Eşecurile au fost, cred, în lucruri nu neapărat importante, au fost în cele în care credeam că mă descurc singură, pentru că majoritatea lucrurilor esenţiale le-am adus prin rugăciune stăruitoare înaintea Lui şi El a lucrat aşa de minunat în multe aspecte ale vieţii mele pământeşti.
La bilanţul unui moment semnificativ al trecerii mele prin lume, am uitat anii în care mi-a fost greu, foarte greu, am uitat cât de dureroase au fost ranile, cât de adânci decepţiile, cât de frumoase izbânzile. Am iertat pe toată lumea şi pe toţi, nu mă urmăreşte nici un resentiment şi nici o ranchiună. Şi din fericire nu am duşmani.
Îmi este mai greu să uit de dăţile în care am greşit şi să mă iert, dar învăţ să mă iert şi pe mine însumi pentru că ştiu că Domul m-a iertat.
Mă uit cu recunoştinţă la oamenii din viaţa mea, cărora le pot oferi iubirea şi ataşamentul şi care îmi răspund la rândul lor cu bunătate şi iubire. Ei îmi mângâie sufletul şi îmi îmbogăţesc atât de mult existenţa.
Sunt recunoscătoare şi acelora care m-au respins, care m-au pus la punct, m-au judecat greşit şi m-au bârfit. Aceste lucruri au fost de natură să mă şlefuiască, să îmi formeze caracterul. Omului îi este dat să se desăvârşească prin suferinţă. Rănile produse de oamenii care s-au simţit deranjaţi de mine sunt de preferat altor necazuri.094
Dar cel mai recunoscătoare îi sunt Domnului care mi-a copleşit viaţa cu îndurarea Lui, mi-a dat sănătate şi putere, mi-a pus pe inimă să Îl caut. Sunt recunoscătoare pentru oamenii sfinţi pe care mi i-a scos în cale, oameni reali care trăiesc printre noi sau oameni care îmi vorbesc prin cărţile scrise de ei. Mă simt atrasă din ce în ce mai mult de compania oamenilor evlavioşi dar îmi doresc tot mai mult şi momente de solitudine. Am bucuria să văd pe zi ce trece frumuseţea lucrurilor care nu se vad dar pe care nădăjduiesc să le văd într-o zi.
Am învăţat să-mi fie frică să risipesc comori de clipe în conversaţii fără rost, în distracţii stupide sau în cărţi care nu zidesc sufletul. De aceea selectez cu grijă cărţile pe care le citesc, alegându-le pe cele care oferă înţelepciune. Acestea sunt cele ce îmi întăresc credinţa şi mă îndeamnă la o viaţă evlavioasă.
În concluzie, atâtea lucruri frumoase se întâmplă odată cu înaintrea înspre şi în toamna vieţii… pentru că acum am mai multă abilitate să deosebesc aurul de noroi. Aurul sunt cărţile şi oamenii care mă ajută să mă apropiu de Dumnezeu. Care mă ajută să zăresc tot mai desluşit portul minunat şi strălucitor de care sunt tot mai aproape. Noroiul este zarva lumii, lume care se îmbată în „distracţie” idioată, oferită de TV, cărţi şi reviste nefolositoare. Îmi pare rău pentru cei care nu au nici o perspectivă dincolo de viaţa aceasta, care nu citesc, nu cercetează, nu se roagă şi nu îşi pun nici o întrebare despre sensul existenţei, amorţindu-şi conştiinţa că totul va fi O.K. Cât aş vrea să îi avertizez ce cumplit se înşală!

Nu ştiu câte greutăţi se vor ivi, nu ştiu dacă vor veni boli sau alte necazuri dar toamna mea va fi o biruinţă şi va fi plină de pace. Pentru că va fi cu Domnul Isus.

FUGI DE OBEZITATE!

De ce oare m-am îngrăşat? Nu mănânc prea mult, în ori ce caz nu mănânc mai mult ca alţii. Chiar fac foame uneori. Cred că am probleme cu „glanda”.

Oameni grasi si oameni slabi
Astfel de afirmaţii şi justificări le fac tot mai mulţi şi mai mulţi oameni, femei şi bărbaţi, copii şi tineri. Aspectul şi dimensiunea oamenilor pe care îi vedem azi pe străzi diferă foarte mult de cel pe care îl vedeai în urmă cu 30 de ani. În vremea tinereţii mele obezitatea era un lucru foarte rar. Diferenţele dintre atunci şi acum nu se pot justifica, dând vina pe o anumită „glandă” care în zilele noastre ar fi mai dereglată decât în deceniile trecute. Fenomenul trebuie căutat în atitudinea oamenilor, care se lasă manipulaţi să cumpere, să guste, să consume tot ceea ce oferă cu multă insistenţă societatea de consum a zilelor noastre. Fie că este vorba de mâncare, băutură, distracţie, internet, TV, oamenii încearcă să apuce cât mai mult din toate, crezând că în felul acesta vor fi mai fericiţi. Şi mulţi sunt aşa de ocupaţi încercând să apuce din tot ceea ce oferă uriaşul bâlci al deşărtăciunilor încât nu mai au timp sau energie să se gândească la ei înşişi, să arunce o privire înspre interiorul lor, şi să înţeleagă că viaţa este mai presus decât mâncare şi băutură iar sensul vieţii şi adevărata fericire nu vine de la ele.
Obezitatea este o chestiune de atitudine. Atitudinea creştină ne îndeamnă la cumpătare şi înfrânare. Dumnezeu nu ne-a creat ca să trăim pentru a mânca, ci ne oferă hrană pentru a trăi, pentru a o consuma cu chibzuinţă, fără lăcomie şi fără abuz.
Astăzi foarte multă lume are acces la mâncăruri la care în secolele trecute aveau acces doar împăraţii: tot felul de delicatese, de produse de patiserie, sucuri, sosuri, preparate din carne. Şi totuşi, încă din veacurile străvechi Dumnezeu ne-a avertizat, că astfel de hrană este o hrană înşelătoare: „Dacă stai la masă cu unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: pune-ţi un cuţit în gât dacă eşti prea lacom. Nu pofti mâncarurile lui alese că sunt o hrană înşelătoare”(Prov. 23: 1-3)

Sunt o mulţime de alimente înşelătoare, de care organismul nostru nu are nevoie, dar pe care le consumăm şi devenim obezi cum ar fi zahărul şi grăsimea animală. Dacă le-am scoate doar pe acestea 2 definitiv, din hrana zilnică, numărul obezilor ar scădea drastic.

Obezitatea nu este doar o problemă de estetică. Omul obez are parte de multă suferinţă, obezitatea fiind rădăcina celor mai frecvente, mai costisitoare si mai invalidante boli: HTA, bolile de inimă, diabetul, artroze, boli digestive, diverse cancere, etc.

Fugi de obezitate si alege simplitatea în alimentaţia ta.  Contrar convingerii populare, alimentele care te menţin slab nu sunt scumpe, sunt chiar alimente pe care şi le permite si omul sărac.

Voi reveni…

Greutatea normala nu cere neaparat sala de fitness

NUMAR DE CALORII ARSE IN DIVERSE ACTIVITATI

Pentru a pierde mai usor din kilogramele in exces este bine de stiut cate calorii se pot arde in diverse activitati fizice. Pe langa alimente mai putine si mai sarace in calorii, activitatea fizica, zilnica, este obligatorie. Cauta sa lucrezi fizic, cel putin 30-60 de minute in fiecare zi, incearca acele activitati in care se pierd cel putin 3,4- 5,0 calorii pe kgcorp si pe ora. Vezi in tabelul de mai jos:

(Calorii /kgcorp/ora)
1.Activitati casnice
-Crosetat………………………………………1,40
-Servitul mesei……………………1,40

004
-Cusut cu mana sau la masina de cusut……….1,40
-Curatat legume……………………………….1,60
-Imbracat- dezbracat…………………………..1,70
-Calcat rufe…………………………………….2,00

-Pregatirea mesei……………………………….2,00
-Spalat vase…………………………………….2,00
-Splat dusumelele………………………………2,20
-Maturat…………………………………………2,40
-Curatat cu matura covoare…………………….2,60
-Stergerea prafului………………………………2,70
-Strans masa…………………………………….2,60

-Stregerea prafului………………………………2,70
-Imbracatul copilului………………………….2,90
-Curatat cu aspiratorul………………………….3,70
2. Activitati profesionale
– Scris, citit la birou……………………………..1, 40
– Zidarit………………………………………….4,50
-Lopatat mortar………………………………….4,55
3. Agricultura
-Sapat pamantul………………………………….7,00
-Prasit manual…………………………………….4,40
-Curatat pomii…………………………………….4,25
-Cules fructe………………………………………4,25
-Strangerea fanului, greblat……………………….6,44
4.Sport si miscare
-Gimnastica usoara………………………………..2,40
-Gimnastica moderata……………………………..3,10
-Gimnastica intensa……………………………….6,50
-Ping-pong…………………………………………5,50
-Mers pe orizontala (cu 4km/ora)………………….3.00
-Mers pe orizontala (cu 6km/ora)………………….4,50
-Mers in panta 10% cu 3 km/ora…………………..5,00
-Alergare pe orizontala cu 8,5 km/ora……………..9,30
-Ciclism pe orizontala………………………………3,60
-Ciclism orizontal cu 15 km pe ora…………………5,50
-Ciclism orizontal cu 22 km/ora……………………9,25
-Inot…………………………………………3,00-11,00
-Conducere auto…………………………………..1,90

Curajul de a spune “NU”!

Deşi se cred neconformişti, tinerii sunt într-un pericol foarte mare de a se conforma în totul obiceiurilor grupului din care fac parte, chiar dacă aceste obiceiuri sunt foarte dăunătoare.

Există un cuvânt pe care, adesea, tinerii nu au curajul să îl spună. Acest cuvânt simplu este NU! Nu obiceiurilor proaste, NU presiunii grupului, Nu comportamentelor iresponsabiele.  Dorinţa tânărului este aceea de a fi acceptat cu orice preţ de către grup sau “ gaşcă” şi de aceea îi vine foarte greu să spună NU!

Pentru a spune DA nu este nevoie de curaj, pe când pentru NU este nevoie de mult curaj.  Dar cu cât copiii devin mai curajoşi din punct de vedere etic, cu cât gândesc mai limpede,  cu cât sunt mai integrii moral cu atât viaţa lor va avea mai mult sens, şi vor fi capabili să exercite o influenţă pozitivă asupra lumii în care trăiesc, vor reuşi mai bine în viaţă.

Dacă tinerii noştri vor fi înconjuraţi de iubirea părinţilor, iubire care nu tolerează indiciplina ci povăţuieşte în dragoste ei se vor înarma mai uşor cu  valori puternice şi sănătoase şi vor avea curajul de a spune NU, atunci când trebuie.

Si reversul este valabil: Cu cât sunt mai puţin integrii şi gândesc mai puţin cu atât vor putea fi mai puternic influenţaţi de elemente proaste care abia aşteaptă să devoreze suflete şi minţi tinere. Şi acest lucru este foarte valabil în zilele noastre.

Ca părinte fii alături de copilul tău, petrece timp cu el şi ascultă-l ce vrea să îţi spună, învaţă-l despre valorile morale creştine.  Dacă îl vei asculta când are 5, 7 sau 8 ani si el te va asculta când va avea 15, 16 sau 18 ani.

FAŢE TRISTE DE SUB MĂŞTI ZÂMBITOARE

Până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de disabilitate în ţările dezvoltate

Până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de disabilitate în ţările dezvoltate, susţin specialiştii în psihatrie. Caracterizată prin tristeţe, oboseală fizică şi psihică, lipsă de chef de viaţă, tulburări a vieţii intelectuale, insomnie, anxietate şi o dureroasă lipsă de sens, DEPRESIA, reprezintă un complex de simptome caracteristice societăţii moderne. Cu îngijorare am observat şi eu, în cei peste 30 de ani de practică medicală, cum oamenii, indiferent de statutul lor social, de succesul lor, de bunurile pe care le posedă, au devenit din ce în ce mai trişti dar şi mai centraţi pe ei înşişi, mai nemulţumiţi, mai revendicativi, mai plini de reproşuri, mai bolnavi.

Explicaţia o găsesc în înstrăinarea omulul faţă de Dumnezeu, înstrăinare produsă de lumea noastră aşa zisă modernă, dar de fapt o lume nebună. Unii l-au înlocuit pe Dumnezeu cu satisfacţia pe care credeau că o pot oferi lucrurile, mâncarea, distracţia, competiţia. Alţii, mai puţin norocişi sunt amărâţi şi frustraţi că nu au parte de lucrurile, posiblitaţile şi şansele altora. Dar şi unii şi alţii sunt pe o pistă greşită a căutării fericirii. Bogăţia prin ea însăşi nu te face fericit. Nici sărăcia prin ea însăşi nu te poate face nefericit. Sfântul Apostol Pavel spune că: “Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos care mă întăreşte” .

Cei ce sunt a lui Hristos fac mult mai uşor faţă lumii moderne, agitată, aglomerată şi în care sunt valorizate atâtea lucruri fără valoare. Ei ştiu că sunt doar nişte străini şi călători pe acest pământ. Ei sunt imuni la depresie. Pe feţele lor se vede bucuria mântuirii.

NU EXAGERA CU PREOCUPAREA PENTRU SĂNĂTATE

Cei ce exagerează cu interesul pentru propria persoană devin oameni bolnavi. Prea multe analize, prea multă “căutare” la doctori, prea multe discuţii despre sănătatea ta cu cei din jur nu sunt sănătoase. În plus prea multe discuţii despre sănătatea sau boala ta îi va îndeparta pe oameni de tine, iar această respingere îţi va accentua impresia că eşti bolnav. Trăieşte decent, simplu, iubitor, fă mişcare şi mănâncă sănătos, uită de tine şi dăruieşte-te înspre alţii şi în rest lasă sănătatea în mâna Domnului. Este greşit să-ţi cauţi boli închipuite prin  laboratoare sau prin multe vizite la doctor.

Cum să trăim când nu mai putem crede?

Când cineva nu poate crede, atunci de fapt nu poate trai!

Dumnezeu nu este un concept teologic, un gând, o forţă a naturii sau aşa ceva. Dumnezeu este o persoana, care trăieşte cu adevărat  şi care ni s-a revelat prin Domnul Isus Hristos. El este o realitate de netăgăduit care umple sufletul credincioşilor de un minunat sens al existenţei, de bucurie şi de o pace adâncă  “care întrece orice pricepere”. Dumnezeu dăruieşte celor evlavioşi o credinţă în existenţa lui mai întemeiată decât orice demonstraţie.

Dacă trăiesc ca şi când Dumnezeu nu ar exista, dispreţuindu-i poruncile, nesfinţind duminica, comiţând adulter, minţind, necinstind pe părinţi, necinstind pe Dumnezeu, atunci trăiesc pe lângă realitate. Şi atunci îmi este cu neputinţă să o scot la capăt cu viaţa. Privţi în jurul vostru! Oamenii nu mai ajung s-o scoată la capăt, nici chiar cei care câştigă mulţi bani. În lăuntrul lor sunt profund neliniştiţi, iar în viaţa personală şi în familie sunt atâtea lucruri care dor.

Cum să ieşi la liman când nu mai poţi crede? Nu o vei putea scoate la capăt nici în viaţă, nici în moarte, nici în veşnicie. Moartea, care poate fi chiar în această noapte, ne te va lăsa să iei cu tine în veşnicie decât  sufletul tău încărcat de vinovăţie. Vinovăţie care putea fi ştearsă dacă l-ai fi căutat şi l-ai fi găsit pe Mântuitorul nostru Isus Hristos.

Iar dacă obiectezi: În realitate oamenii o s-o scoată la capăt destul de bine!”, atunci trebuie să îţi răspund: ” Se va vedea!”.  Iată un om ca Goethe. Era frumos, era bogat, era ministru, era inteligent: pe scurt, avea totul. Dar la sfârşitul vieţii a spus  lui Eckermann ca dacă ar aduna ceasurile lui de fericire, n-ar ajunge la un total de trei zile. El nu avea pace! Nu, un om n-o poate soate la capăt dacă nu are credinţă!

Adaptare după Wilhelm Busch

Imagine preluată de pe http://www.deviantart.com/

Cunoaste-te pe tine insuţi

 

Cine se cunoaşte pe sine nu se socoteşte om însemnat, ci este mic în ochii săi şi nu are plăcere 054să îl laude alţii…Smerita cunoaştere de sine este calea care te duce la Dumnezeu mai sigur decât cea mai adâncă străbatere în ştiinţă (Imitatio Christi)

SOMNIFERELE SI ANXIOLITICELE TE POT FACE NEBUN!

Astăzi se consumă în mod exagerat somnifere şi tranchilizante.

Pentru că tot mai mulţi oameni sunt victimele vieţii moderne, o viaţă plină de aglomeraţie, de zgomot, de stres intelectual pentru unii, de frustrare,  insucces sau sărăcie pentru alţii. Viaţa “modernă” a adus şi multă nefericire în cămine prin erodarea valorilor familiei, cu creşterea numărului de divorţuri, adulter, certuri şi multă suferinţă pentru copii.  Iar foştii soţi, foştii părinţi, vor rămâne pentru totdeauna nemulţumiţi şi în veşnică căutare a unei fericiri iluzorii.

Pentru nemulţumire, frustrare, îngrijorare, depresie, teama, insomnie, oamenii aleargă la farmacii, după pilula care să îi facă să uite sau să adoarmă. Însă pacea sufletului şi liniştea după care tânjesc nu se află în tabletele care se vând în farmacii.

Pastilele pot amorţi puţin neliniştile sufletului, pot produce un somn forţat (după care te scoli buimăcit) dar nu rezolvă problemele de fond. În plus ele pot produce dependenţă psihică sau/ fizică. Mai nou se consideră ca demenţa Alzheimer are ca şi cauză excesul de somnifere şi tranchilizante din clasa benzodiazepinelor,  după cum anunţă rezultatele unui studiu recent, publicat în British Medical Journal.

Studiul a fost efectuat de cercetători canadieni şi francezi pe un esantion de 1796 de persoane diagnosticate cu  demenţa Alzheimer, cărora le-au fost analizate dosarele medicale. După ce au comparat dosarele pacienţilor cu cele ale unor persoane sănătoase, savanţii au descoperit că aceste tranchilizante minore cresc cu până la 51% riscul de Alzheimer dupa doar trei luni de la prima administrare.

Tranchilzante şi somnifere din clasa benzodiazepinelor care te pot face nebun la bătrîneţe: Diazepam, Nitrazepam, Alprazolam (cu denumirea comerciala de Xanax sau Frontin) , Medazepam (cu denumirea comercială de Rudotel), Clonazepamul (cu denumirea comercială de Rivotril), Clordiazepoxid (cu denumira comercială de Napoton), Bromazepam  (cu denumirea comercială de Calmepam)

Dacă vreţi totuşi să apelaţi la somnifere folosiţi alternativa unor somnifere care nu afectează creierul. Vezi aici: somnifere fără reţetă

Laureat al priemiului Nobel pentru medicina despre miraculoasa putere de vindecare a rugaciunii

Omul are nevoie de Dumnezeu aşa cum are nevoie de oxigen.”- Dr. Alexis Carrel

 Cunoscut pentru descoperirile sale în domeniul vaselor de sânge şi al transplantului de organe, descoperiri pentru care a primit premiul Nobel, marele chirurg şi biolog francez Alexis Carrel (1873-1944) a fost şi un om profund religios.

De-a lungul carierei sale a constatat influenţa covârşitoare pe care credinţa o are asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti şi a ajuns să creadă în miraculoasa putere de vindecare a rugăciunii. Despre acest subiect a scris un eseu devenit celebru.

Acest studiu asupra rugăciunii este inspirat din observaţiile sale culese în decursul unei lungi cariere printre oameni din cele mai diferite zone ale lumii, de toate profesiunile şi din toate clasele sociale, bolnavi sau sănătoşi, credincioşi sau necredincioşi. Pe de altă parte, experienţa sa ştiinţifică, studiile de laborator cărora li s-a dedicat ani în şir i-au permis să observe efectele curative ale rugăciunii.

Vă prezentăm în continuare eseul pe care Alexis Carrel l-a scris despre rugăciune.

Introducere

Nouă, apusenilor, raţiunea ni se pare a fi mult superioară intuiţiei. Preferinţa noastră se îndreaptă mai mult către inteligenţă decât către sentiment. Ştiinţa înfloreşte, în timp ce religia stagnează. Îl urmăm pe Descartes şi-l părăsim pe Pascal.

În acest sens, căutăm îndeosebi să ne dezvoltăm inteligenţa. Cât despre activităţile spirituale, morale, etice, acestea sunt neglijate aproape complet. Slăbirea acestor activităţi fundamentale face din omul modern o fiinţă oarbă din punct de vedere spiritual. Această infirmitate nu-i permite să fie un bun element constitutiv al societăţii. Putem atribui prăbuşirea civilizaţiei noastre slabei calităţi a individului. De fapt, domeniul spiritual se arată tot atât de necesar reuşitei vieţii ca şi cel intelectual şi cel material.

Este deci necesar să ne stimulăm activităţile intelectuale, care conferă puterea personalităţii noastre. Cel mai ignorat dintre ele este simţul spiritual. Simţul religios se exprimă mai cu seamă prin rugăciune. Rugăciunea este în mod evident un fenomen spiritual. Ori, lumea spirituală nu poate fi investigată prin mijloace ştiinţifice. Cum să dobândim deci o înţelegere reală a rugăciunii? Ştiinţa cuprinde, din fericire, totalitatea lumii materiale. Aceasta poate, prin intermediul psihologiei, să fie extinsă până la manifestările spirituale. Vom învăţa deci în ce constă fenomenul rugăciunii, tehnica practicării acesteia şi efectele ei, prin observarea sistematică a omului care se roagă.

Definiţia rugăciunii

În esenţă, rugăciunea pare să fie o tensiune a spiritului către substratul imaterial al lumii. În general, ea constă într-o plângere, într-un strigăt de nelinişte, într-o cerere de ajutor. Uneori ea devine o contemplare senină a principiului imanent şi transcendent al tuturor lucrurilor. O putem defini, de asemenea, ca fiind o înălţare a sufletului către Dumnezeu, asemenea unui act de dragoste şi de adorare către cel care este izvorul minunii numită viaţă. Rugăciunea reprezintă, de fapt, efortul omului de a intra în comuniune cu o fiinţă nevăzută, creatoare a tot ce există – înţelepciune supremă, forţă şi frumuseţe, Tată şi Mântuitor al fiecăruia dintre noi. Departe de a fi o simplă recitare de formule, adevărata rugăciune este o stare mistică în care conştiinţa se absoarbe în Dumnezeu. Această stare nu este de natură intelectuală. Oamenii simpli îl simt pe Dumnezeu în mod tot atât de natural cum simt căldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este atât de accesibil celui care ştie să iubească, rămâne ascuns celui care nu reuşeşte să-L înţeleagă. Gândirea şi cuvântul nu sunt suficiente atunci când e vorba de a-L descrie. Iată motivul pentru care rugăciunea îşi găseşte cea mai înaltă expresie într-un avânt al dragostei prin labirintul inteligenţei.

Tehnica rugăciunii. Cum să ne rugăm

Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învăţat-o de la misticii creştini, începând cu Sfântul Pavel până la Sfântul Benedict, precum şi de la mulţimea apostolilor necunoscuţi, care de douăzeci de veacuri au iniţiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieţii religioase. Dumnezeul lui Platon era inaccesibil în măreţia lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor. Iehova era un despot oriental care inspira teroarea şi nicidecum dragostea. Dimpotrivă, creştinismul L-a apropiat pe Dumnezeu omului; I-a dat o înfăţişare. A făcut din El tatăl nostru, fratele nostru, Mântuitorul nostru. Pentru a ajunge la Dumnezeu nu mai sunt necesare ceremoniale şi sacrificii sângeroase. Tehnica rugăciunii s-a simplificat.

Pentru a ne ruga trebuie doar să facem efortul de a tinde către Dumnezeu. Acest efort trebuie să fie afectiv, nu intelectual. De exemplu, o meditaţie asupra măreţiei lui Dumnezeu este o rugăciune numai dacă ea este în acelaşi timp o expresie a dragostei şi a credinţei. Astfel, rugăciunea făcută după metoda Sfântului La Salle pleacă de la o consideraţie intelectuală pentru a deveni, de îndată, afectivă. Fie rugăciunea scurtă sau lungă, rostită sau numai gândită, ea trebuie să fie asemenea conversaţiei unui copil cu tatăl său. „Ne prezentăm aşa cum suntem”, spunea într-o zi o Soră a Milei, care de treizeci de ani îşi pusese viaţa în slujba săracilor. De fapt ne rugăm în acelaşi fel în care iubim, adică cu toată fiinţa noastră.

Cât despre forma rugăciunii, aceasta diferă de la scurta aspiraţie către Dumnezeu până la contemplare, de la cuvintele simple, pronunţate de ţăranca oprită înaintea Calvarului aflat la răscrucea drumurilor şi până la măreţia cântecului gregorian ce răsună sub bolţile catedralelor. Solemnitatea, măreţia şi frumuseţea nu sunt obligatorii pentru eficienţa rugăciunilor. Puţini oameni au ştiut să se roage ca Sfântul Bernard de Clairvaux. Dar nu trebuie să fii convingător pentru a fi mântuit. Când judecăm valoarea rugăciunii după rezultatele ei, cele mai umile cuvinte de cerere şi de preamărire par la fel de acceptabile Stăpânului tuturor fiinţelor ca şi cele mai frumoase invocări. Unele formule care sunt recitate mecanic sunt într-un anumit fel rugăciuni, la fel ca flacăra unei lumânări. Ajunge ca formulele acestea neînsufleţite şi această flacără materială să simbolizeze aspiraţia unei fiinţe omeneşti către Dumnezeu. Ne rugăm de asemenea prin acţiunile noastre. Sfântul Ludovic de Gonzaga spunea că îndeplinirea datoriei este echivalentă rugăciunii. Modalitatea cea mai bună de a se pune în comuniune cu Dumnezeu este, fără îndoială, aceea de a-I îndeplini în totalitate voinţa. „Tatăl nostru, fie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, aşa şi pe pământ… ”  A face voia lui Dumnezeu constă, neîndoielnic în a asculta de legile vieţii, aşa cum sunt ele înscrise în fiinţa şi în spiritul nostru.

Rugăciunile care se înalţă de la suprafaţa pământului, ca un nor imens, se deosebesc unele de altele la fel cum se deosebesc între ele personalităţile celor care se roagă. Ele constau însă în variaţiuni pe două teme, care sunt mereu aceleaşi – necazul şi dragostea. Este în întregime legitim să implorăm ajutorul lui Dumnezeu pentru a obţine ceea ce ne este necesar. Cu toate acestea, ar fi absurd să cerem satisfacerea unui capriciu sau obţinerea unui lucru care poate fi dobândit prin propriul nostru efort. Cererea inoportună, insistentă, agresivă dă rezultate. Un orb aşezat la marginea drumului îşi striga păsurile din ce în ce mai tare, cu toate că oamenii încercau să-l facă să tacă. „Credinţa ta te-a mântuit”, îi spuse Isus care trecea pe acolo. În forma sa cea mai înaltă, rugăciunea încetează să fie o cerere. Omul îi spune Stăpânului tuturor lucrurilor că îl iubeşte, că îi mulţumeşte de darurile Sale, că este gata să-I îndeplinească voinţa. Rugăciunea devine contemplaţie. Un ţăran bătrân stătea în ultima bancă a unei biserici goale. „Ce aştepţi?”, îl întrebă cineva. „Îl privesc – răspunse el – şi El mă priveşte.”

Valoarea tehnică a unei ştiinţe se măsoară prin rezultatele sale. Orice tehnică a rugăciunii e bună atunci când reuşeşte să facă legătura între om şi Dumnezeu.

Unde şi cum să ne rugăm

Unde şi cum să ne rugăm? Ne putem ruga oriunde: pe stradă, în automobil, în vagonul unui tren, la birou, la şcoală, în uzină. Dar ne putem ruga mai bine pe câmp, în munţi, în păduri sau în singurătatea camerei noastre. Există de asemenea rugăciunile liturgice, care se fac în biserică. Dar, oricare ar fi locul rugăciunii, Dumnezeu nu vorbeşte omului decât dacă acesta face linişte în sine însuşi. Liniştea interioară depinde în acelaşi timp de starea fizică şi psihică a omului, precum şi de mediul în care acesta se află. Pacea trupului şi a spiritului sunt greu de obţinut într-un mediu confuz, zgomotos al marilor oraşe moderne. Astăzi este nevoie de locuri de rugăciune, de preferinţă biserici, unde locuitorii oraşelor să poată găsi, măcar pentru o clipă, condiţiile necesare liniştii lor interioare. N-ar fi nici greu şi nici costisitor să fie create insule de pace, primitoare şi frumoase, în tumultul oraşelor. În tăcerea acestor refugii oamenii ar putea, înălţându-şi gândurile către Dumnezeu, să-şi odihnească trupul şi să-şi destindă spiritul, să-şi liniştească judecata şi să dobândească forţa de a suporta viaţa aspră cu care-i copleşeşte civilizaţia noastră.

Prin faptul că devine obişnuinţă, rugăciunea influenţează caracterul. Trebuie deci să ne rugăm mereu. „Gândeşte-te la Dumnezeu mai des decât respiri”, spunea Epictet. E absurd să te rogi dimineaţa, iar în restul zilei să te comporţi ca un barbar. Gânduri sau invocări mentale îl pot menţine pe om în prezenţa lui Dumnezeu. Tot comportamentul va fi în acest caz inspirat de rugăciune. Înţeleasă în felul acesta, rugăciunea devine un mod de a trăi.

Efectele rugăciunii

Rugăciunea este urmată întotdeauna de un rezultat, dacă ea este făcută în mod corect. „Niciun om nu s-a rugat vreodată fără a învăţa ceva”, scrie Emerson. Cu toate acestea, rugăciunea este considerată de oamenii moderni ca fiind un obicei desuet, barbar, o superstiţie zadarnică. În realitate nu cunoaştem aproape deloc efectele ei.

Care sunt cauzele ignoranţei noastre? În primul rând, ne rugăm prea rar. Simţul sfinţeniei este pe cale de dispariţie la oamenii contemporani. Este probabil ca numărul francezilor care se roagă cu regularitate să nu depăşească 4 sau 5 la sută din populaţie. Apoi rugăciunea este adesea ineficientă deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roagă sunt egoişti, mincinoşi, orgolioşi, farisei incapabili de credinţă şi de dragoste. În sfârşit, efectele ei, atunci când se produc, ne scapă foarte adesea. Răspunsul la cererile şi la dragostea noastră este dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. Vocea stinsă care murmură acest răspuns în interiorul nostru este uşor înăbuşită de zgomotele lumii. Rezultatele materiale ale rugăciunii sunt şi ele obscure. Ele se confundă în general cu alte fenomene. Puţini oameni, chiar şi dintre preoţi, au avut ocazia să le observe în mod exact. Iar medicii, din lipsă de interes, lasă deseori nestudiate cazurile care se află la îndemâna lor. Dealtfel, observatorii sunt adesea derutaţi de faptul că răspunsul la rugăciune este departe de a fi întotdeauna cel aşteptat. De exemplu, cineva care cere să fie vindecat de o boală organică rămâne în continuare bolnav, dar suferă o inexplicabilă transformare morală. Totuşi, obişnuinţa rugăciunii, deşi are un caracter de excepţie în ansamblul populaţiei, este relativ frecventă în grupurile rămase credincioase religiei strămoşeşti. În aceste grupuri se mai poate încă studia influenţa rugăciunii. Printre nenumăratele ei efecte, medicul are mai cu seamă ocazia să le observe pe acelea pe care le numim efecte psiho-fiziologice şi curative.

Efectele psihofiziologice

Rugăciunea acţionează asupra spiritului şi asupra trupului într-un fel care pare să depindă de calitatea, de intensitatea şi de frecvenţa ei. E uşor de recunoscut care este frecvenţa rugăciunii şi, într-o anumită măsură, intensitatea acesteia. Calitatea ei rămâne însă necunoscută, căci noi nu avem mijloace de măsurare a credinţei şi a capacităţii de dragoste a aproapelui nostru. Cu toate acestea, felul în care trăieşte cel ce se roagă poate să ne lămurească asupra calităţii invocaţiilor pe care le adresează lui Dumnezeu. Chiar şi atunci când constă mai cu seamă în recitarea automată a unor formule, ea exercită un efect asupra comportamentului, întăreşte în acelaşi timp simţul spiritual şi moral. Mediile în care rugăciunea este practicată se caracterizează printr-o persistenţă a sentimentului datoriei şi a răspunderii, printr-un nivel mai scăzut al egoismului şi al urii, prin mai marea bunătate arătată celorlalţi. Pare să fie demonstrat faptul că, la indivizi cu o dezvoltare intelectuală egală, caracterul şi valoarea morală sunt superioare în rândul celor care se roagă spre deosebire de cei care nu se roagă.

Atunci când rugăciunea este rostită cu regularitate, influenţa ei devine evidentă şi este comparabilă cu influenţa binefăcătoare a unor glande cu o funcţionalitate normală. Ea determină un fel de transformare mentală şi organică, care se produce progresiv. S-ar putea spune că în conştiinţă se aprinde o flacără. Omul îşi vede adevăratul chip. El îşi descoperă egoismul, lăcomia, greşelile de judecată şi orgoliul. El se supune îndatoririlor morale, încearcă să dobândească umilinţa intelectuală; astfel se deschide în faţa lui Împărăţia Milei. Încetul cu încetul se instalează o linişte interioară, o armonie morală şi spirituală, o mai mare putere de a îndura sărăcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uşor prierderea celor dragi, de a suporta mai uşor durerea, boala şi moartea. Astfel, faptul că medicul vede un bolnav rugându-se, poate constitui un motiv de bucurie. Liniştea generată de rugăciune devine un puternic ajutor terapeutic.

Cu toate acestea, rugăciunea nu trebuie să fie asemuită morfinei, căci ea influenţează în acelaşi timp cu starea de calm o integrare a activităţilor mentale, un fel de regenerare a personalităţii. Uneori ea generează curajul, imprimă asupra credincioşilor o influenţă deosebită. Seninătatea privirii, liniştea atitudinii, seninătatea comportamentului şi, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morţii, pun în evidenţă prezenţa comorii ascunse în adâncul trupului şi al sufletului. Sub această influenţă până şi ignoranţii, retardaţii îşi folosesc mai bine forţele intelectuale şi morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dobândit prin ereditate şi prin educaţie.

Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de pace sufletească care iradiază din ei şi le însoţeşte paşii peste tot. Din păcate, în prezent numărul celor care se roagă corect este foarte redus.

Efectele curative

În toate timpurile, ceea ce a atras mai cu seamă atenţia oamenilor a fost aspectul efectului curativ al rugăciunii.

În mediile în care se practică rugăciunea se vorbeşte şi astăzi destul de frecvent despre vindecările obţinute ca efect al cererilor îndreptate către Dumnezeu sau către sfinţii Săi. Dar atunci când este vorba despre boli care pot fi vindecate spontan sau cu ajutorul unei medicaţii obişnuite, este greu de ştiut care a fost adevăratul agent al vindecării. Numai în cazurile în care orice terapie este ineficientă, sau unde aceasta a dat greş, vindecarea se poate atribui rugăciunii. Biroul medical de la Lourdes a adus ştiinţei un mare serviciu demonstrând veridicitatea acestor vindecări. Unii bolnavi au fost vindecaţi aproape instantaneu de afecţiuni cum ar fi lupusul feţei, cancerul, infecţiile renale, ulcerul, tuberculoza pulmonară şi osoasă. Fenomenul se produce aproape întotdeauna în acelaşi fel – o durere puternică, apoi senzaţia de vindecare. Într-un timp relativ scurt simptomele şi leziunile anatomice dispar. Fenomenul se explică printr-o accelerare extremă a proceselor normale de vindecare. O asemenea accelerare n-a fost obsevată demonstrată până în prezent de către chirurgi şi fiziologi în decursul practicii lor medicale.

Pentru ca aceste fenomene să se producă nu e necesar ca bolnavul să se roage. La Lourdes s-au vindecat şi copii mici, care nu ştiau încă să vorbească, şi chiar oameni necredincioşi. În preajma lor, însă, acolo, cineva se ruga. Rugăciunea pe care o face altcineva este întotdeauna mai eficientă decât cea făcută pentru sine. Efectul rugăciunii pare să depindă de intensitatea şi calitatea ei. La Lourdes minunile sunt mai puţin frecvente acum decât cu 40-50 de ani în urmă. Aceasta pentru că bolnavii nu mai află acolo atmosfera de adâncă reculegere care domnea odinioară. Pelerinii au devenit turişti, iar rugăciunile lor au devenit ineficiente.

Acestea sunt rezultatele rugăciunii despre care am dobândit o cunoaştere sigură. Pe lângă acestea mai sunt însă multe altele. Vieţile sfinţilor, chiar ale celor din zilele noastre, relatează multe fapte minunate. Este incontestabil faptul că cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din Ars, de exemplu, sunt adevărate. Ansamblul acestor fenomene ne introduce într-o lume a cărei explorare n-a fost încă începută şi care va fi bogată în surprize. Ceea ce ştim deja în mod cert este că rugăciunea produce efecte vizibile. Oricât de ciudat poate părea acest lucru, noi trebuie să acceptăm ca fiind adevărat faptul că oricine cere primeşte şi că celui ce bate la uşă i se va deschide.

Semnificaţia rugăciunii

În rezumat, totul se petrece ca un dialog între Dumnezeu şi om. Efectele rugăciunii nu sunt o amăgire. Nu putem să reducem sentimentul sfinţeniei la spaima pe care omul o încearcă în faţa pericolelor ce-l înconjoară şi-n faţa tainelor universului. Nu trebuie, însă, să considerăm rugăciunea un medicament, un remediu împotriva fricii de suferinţă, de boală şi de moarte. Care este deci semnificaţia sentimentului sfinţeniei şi ce loc ocupă natura rugăciunii în viaţa noastră? Acest loc este foarte important. Aproape în toate epocile oamenii din Apus s-au rugat, în antichitate oraşul era în primul rând o instituţie religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoşii noştri din Evul Mediu au presărat pământul creştinătăţii cu catedrale şi cu capele gotice. Chiar şi în zilele noastre, în fiecare sat se înalţă câte o clopotniţă. Pelerinii veniţi din Europa au instaurat civilizaţia Apuseană în lumea nouă prin intermediul bisericilor, al universităţilor, al uzinelor. În decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o nevoie tot atât de frecventă ca şi aceea de a progresa, de a munci, de a construi sau de a iubi. Sentimentul sfinţeniei pare a fi un impuls venit din intimitatea naturii noastre, pare a constitui o activitate de bază. Diversităţile sale într-un grup de indivizi sunt aproape întotdeauna legate de diversitatea celorlalte activităţi de bază, de simţul moral şi de caracterul esteticului. Noi am acceptat diminuarea şi, uneori, chiar dispariţia din noi a acestui simţ atât de important.

Trebuie să ştim că omul nu poate să se comporte după bunul plac al fanteziei sale, fără a risca. Pentru o reuşită în viaţă el trebuie să se conformeze regulilor neschimbătoare care depind de însăşi structura ei. Ne asumăm un mare risc atunci când lăsăm să moară în noi o activitate fundamentală, fie ea de ordin fiziologic, fie intelectual sau spiritual. De exemplu, dezvoltarea nearmonioasă a corpului şi a activităţilor curente ale unor intelectuali este tot atât de dăunătoare ca şi degenerarea inteligenţei şi a simţului moral la unii atleţi. Există nenumărate exemple de familii care nu au dat decât copii degeneraţi, ori s-au stins după dispariţia credinţelor ancestrale şi a cultului onoarei. Noi am învăţat, dintr-o aspră experienţă, că dacă majoritatea elementelor active ale unei societăţi îşi pierd simţul moral şi cel spiritual, aceasta conduce la decăderea acelei naţiuni. Căderea Greciei antice, de pildă, a fost precedată de un fenomen analog. Renunţarea la activitatea intelectuală este incompatibilă cu reuşita vieţii.

rugaciune Studiu asupra rugăciunii făcut de un laureat al premiului Nobel pentru medicină

În practică, activităţile morale şi religioase sunt legate între ele. Simţul moral dispare inevitabil după dispariţia simţului sfinţeniei. Omul nu a reuşit să construiască – aşa cum vroia Socrate – un sistem de morală independent de orice doctrină religioasă. Societăţile în care dispare nevoia de rugăciune sunt sortite degenerării. Iată de ce toţi oamenii civilizaţi – credincioşi şi necredincioşi – trebuie să manifeste interes pentru această importantă problemă a dezvoltării fiecărei activităţi de bază, de care fiinţa omenească este capabilă.

Care este motivul pentru care simţul sfinţeniei joacă un rol atât de important în reuşita vieţii? Prin ce mecanism acţionează rugăciunea asupra noastră? Aici, părăsim domeniul observaţiei şi intrăm în cel al ipotezei. Ipoteza, chiar cea întâmplătoare, este necesară pentru progresul cunoaşterii. Trebuie să ne amintim, în primul rând, că omul este un tot indivizibil, alcătuit din materie şi din conştiinţă. El se crede independent de mediul său material, adică de universul cosmic, dar în realitate el nu poate trăi rupt de acesta. Omul este legat de mediu prin nevoia neîncetată de a respira şi de a se nutri. Pe de altă parte, fiinţa umană nu constă numai din trup ci şi din spirit, iar spiritul, cu toate că îşi are originea în corpul nostru, se extinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spaţiului şi timpului. Ne este îngăduit să credem că locuim în acelaşi timp în lumea cosmică şi într-un mediu intangibil, invizibil, imaterial, având o natură asemănătoare celei ce alcătuieşte conştiinţa, şi de care nu reuşim să ne dispensăm fără daune, tot aşa cum nu reuşim să ne despărţim, fără daune, de universul material şi uman.

Acest mediu nu ar fi altul decât fiinţa imanentă tuturor fiinţelor, care le transcende pe toate – numită Dumnezeu. Am putea deci să comparăm simţul sfinţeniei cu nevoia de oxigen, iar rugăciunea ar prezenta o oarecare asemănare cu funcţia respiratorie. Ea ar trebui considerată ca agent al legăturilor naturale între conştiinţă şi mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, ca o funcţie normală a trupului şi a spiritului nostru.

Concluzii 

În concluzie, simţul sfinţeniei are, în raport cu alte activităţi ale spiritului, o importanţă deosebită, căci el ne pune în legătură cu imensul mister al lumii spirituale. Prin rugăciune omul se îndreaptă spre Dumnezeu, iar Dumnezeu intră în om. Rugăciunea devine indispensabilă dezvoltării noastre optime. Nu trebuie să considerăm rugăciunea ca fiind un act căruia i se dăruiesc cei slabi cu duhul, cerşetorii, sau cei laşi. „Este ruşinos să te rogi”  scria Nietzsche. De fapt, nu este mai ruşinos să te rogi decât să te hrăneşti, decât să bei apă sau decât să respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot aşa cum are nevoie de apă şi de oxigen. Adăugat la intuiţie, la simţul moral, la simţul frumosului şi la lumina inteligenţei, simţul sfinţeniei dă personalităţii deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reuşita vieţii cere dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activităţile noastre fiziologice, intelectuale, afective şi spirituale. Spiritul este în acelaşi timp raţiune şi sentiment. Trebuie să iubim deci frumuseţea ştiinţei şi de asemenea frumuseţea lui Dumnezeu. Trebuie să-l ascultăm pe Pascal cu aceeaşi fervoare cu care-l ascultăm pe Descartes.

Sursa

CUVINTE CARE VINDECĂ O RELAŢIE: “Hai să discutăm”, “Îmi pare rău”, “Te iert”

Cuvinte care vindecă o relaţie: “ Hai să discutăm”, “Îmi pare rău”, “Te iert”,  vindecand o relatie

Toţi oamenii se rănesc sau se jignesc unii pe alţii. O fac din greşeală, din egoism, din lipsă de sensibilitate sau pur şi simplu din neatenţie sau din prostie.

Uneori, aceste răni, pot distruge definitiv o relaţie. Se întâmplă acest lucru dacă nu se  clarifică situaţia, adică:
-Cel ofensat nu îl confruntă pe ofensator cu fapta lui; ofensatorul poate nici nu şi-a dat seama că l-a supărat sau rănit pe celălalt
-Părţile implicate nu cer şi nu oferă iertare
-Se readuc în discuţie, conflicte vechi ce au fost o dată analizate şi rezolvate

Alege clarificarea! Supărările trec repede când oamenii discută
Nu există speranţă pentru o relaţie dacă atunci când apar conflicte sau ofense ele nu se discută.  „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta , du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă ai câştigat pe fratele tău”. (Matei 18:15)

Dacă cineva ţi-a greşit, nu întârzia să îi spui că te-a jignit, dar fără supărare şi fără mânie. În acelaşi timp:
-Permite-i să se justifice.
-Lasă-l mai întâi pe el (ea) să vorbească
-Ascultă-l ca să vezi de ce s-a comportat sau a vorbit într-un anumit fel.
-Oferă-i prezumţia de nevinovăţie. În foarte multe cazuri (mai ales când este vorba de familie sau prieteni) atunci când discuţi, vezi că de fapt nu există motive de supărare

Nu întotdeauna ne vine uşor să îl confruntăm pe celălalt cu faptele sale (o persoana imatură nici nu doreşte acest lucru). Este mai uşor să acuzăm, să ne supărăm sau să ne enervăm. Este mai simplu, mai ispititor şi mai răzbunător să îl bârfeşti la alte persoane. Dar Dumnezeu ne îndeamnă: Du-te şi vorbeşte cu cel ce te-a lezat! Clarifică situaţia! Nu judeca, până nu vorbeşti cu el (ea). Atitudinea aceasta cere mai mult curaj decât iertarea. Şi mai multă smerenie. Oricum este greşit să spui că ai iertat, dacă nu te-ai confruntat cu cel ce te-a rănit. Niciodată nu va fi o iertare cu inima şi mici sau mari resentimentele vor rămâne acolo să roadă, să puroieze şi să răbufneacă din când în când afară. Curajul de a asculta părerea celui care te-a lezat ajută la maturizarea fiecăruia, ajută chiar la adâncirea relaţiei, ajută la o mai bună cunoaştere şi înţelegere reciprocă. Şi cel mai adesea se va vedea că ceea ce te-a supărat nu are nici un suport, că totul a fost o simplă neînţelegere. Adesea prietenia între cele două părţi devine mai intimă, după o discuţie calmă de clarificare a neînţelegerilor, această prietenie capătă noi nuanţe şi noi profunzimi.
Aşa a lăsat Dumnezeu, ca noi să ne formăm şi să ne maturizăm prin ciocnirea noastră reciprocă, prin şlefuirea reciprocă a părţilor colţoase a temperamentului nostru. De aceea „Du-te si spune-i”.  Ai curajul de a proceda corect!

Mândria care împiedică clarificarea lucrurilor

Conflictele, jignirile şi rănirile pot apărea peste tot: în familie, între rude, între prieteni, in comunitatea bisericească,  la locul de muncă. Pentru că noi suntem oameni diferiţi, cu temperamente, preferinţe, scopuri şi viziuni diferite. Modul în care un creştin se  comportă într-o situaţie conflictuală arată cât de matur este. În acelaşi timp rezolvarea conflictului după modelul arătat de domnul Iisus Hristos ajută la dezvoltarea şi maturizarea noastră, la mai buna înţelegere de sine şi mai bună înţelegere a celorlalţi.

Atunci când neînţelegerile se discută, când motivaţiile sunt scoase la lumină, cel mai adesea conflictele se sting, vina poate fi iertată, rănile pot fi vindecate. Aşa ne îndeamnă Cuvântul Scripturii: „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta , du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă ai câştigat pe fratele tău”. (Matei 18:15)

Există însă o mândrie (imaturitate spirituală), confundată cu o atitudine de smerenie, de cumsecădenie care spune: „Lasă că vei trece şi peste asta, vei uita.” Problema este că nu se trece, nu se uită, ci se acumulează resentimente. Iar resentimentele produc răceală, duşmănie şi ură şi îl încarcă pe cel pe care îl consideri vinovat cu şi mai multe păcate, adesea închipuite. Nu poţi să uiţi şi readuci în lumină întregul istori al greşelilor celui vinovat. Când nu discuţi cu cel care ţi-a greşit, discuţi cu alţii, iar aceasta înseamnă bârfă.

Bârfa, adică împărtăşirea supărărilor cu altcineva decât cel ce ţi-a greşit, ţi se pare dulce iniţial, crezi că te răzbună, dar la urmă nu lasă decât otravă şi anhilează posibilităţile de clarificare, împăcare şi refacere a relaţiei. Bârfa este cel mai imatur mod de reacţie într-un conflict.

Rolul bârfei şi bârfitorilor în conflicte

Un rău foarte mare în conflictele a două părţi, îl fac cei ce ascultă şi încurajează bârfe. Aceştia de obicei „pun paie pe foc”, aprind şi mai tare conflictul, luîndu-i adesea posibilitatea de a se mai stinge vreodată. Nu este deloc cinstit, ca cel neimplicat, să asculte şi să încurajeze astfel de bârfe. Unui creştin adevărat nu îi plac bârfele şi el te va îndemna să procedezi conform Sfintei Scripturii, adică îţi va spune să ai curajul de a-l confrunta pe semenul tău (fratele tău).

Cere, oferă şi acceptă iertarea

Poate că ţi s-a greşit din neştiinţă şi ţi se cere iertare. Iartă! Nu este întotdeauna uşor să ierţi. A ierta coastă şi doare mai ales atunci când cel ce a greşit nu merită sau când există frica că nu va aprecia gestul sau că îl va înţelege greşit. Căci a ierta este pe lângă un act de generozitate şi un act de curaj. Dar a trăi cu povara resentimentelor şi a gândurilor de răzbunare este şi mai greu. Şi în ori ce caz nu îl vei schimba pe celălalt încăpăţânându-te să nu-l ierţi.

Dacă ceva în lumea aceasta are putere de a ne schimba vieţile, aceasta este iertarea. Ea ne vindecă sufletul, ea înseamnă libertate şi eliberare pentru două persoane: a celui ce ţi-a greşit de pedeapsa greşelii, şi a ta, de povara neiertării.

De aceea oferă iertarea imediat, ofer-o gratuit, ştiind că şi ţie ţi se iartă mereu. Ai putea spune: „Ceea ce ai făcut m-a rănit. Dar te-am iertat. Nu îţi voi aminti de acest lucru şi în cel mai scurt timp posibil voi uita ce ai făcut”. Pentru că iertarea presupune şi uitare. Aceasta este adevărata iertare!

Imagine preluata de pe: http://www.deviantart.com

Splendoarea trandafirilor din luna mai!

De aproximativ o lună am avut un timp infernal de aglomerat.  Periculos de aglomerat! Aşa sunt unele perioade din viata noastră.  Consolarea este că aceste perioade sunt scurte.  Aseară, după o zi de alergătură, m-am aşezat pe leagăn sub terasă.  Am ridicat privirea şi am rămas fermecată de splendoarea trandafirilor alb-roz, pe care nu îmi făcusem timp să îi văd până în acel moment,  trandafiri care au înflorit anul acesta mai devreme decât mă aşteptam.

Spelndoare de mai

I-am plantat cu atâta bucurie în urmă cu 3-4 ani, au crescut repede şi mă răsplătesc cu culoare şi parfum pe toată perioada verii. Dar niciodată nu mai au farmecul, gingăşia, delicateţea şi minunăţia pe care o au la prima înflorire, în luna mai .

Mai 2013 105

Nu mai vreau să fiu vreodată aşa de aglomerată ca în această primăvară. Doresc să am timp să privesc frumuseţea trandafirilor din luna mai!Mai 2013 114 Pentru că ei trec aşa de repede, la fel cum trece viaţa noastră! Parcă mai ieri eram în primăvara vieţii…şi acum toamna este aşa de aproape…

FLORILE, aceste semne din veşnicie, simboluri ale Raiului lăsate de Creator printre noi, ne vorbesc şi ne dau îndemnuri doar dacă ne facem timp să le privim şi să medităm…Mai 2013 110Mai 2013 080

DACĂ AI FĂCUT CUIVA VREUN BINE, OCOLEŞTE-L…

 “Dacălipsa de recunostinta ai făcut cuiva vreun bine, ocoleşte-l ca pe un câine turbat. Te va muşca.” Este un proverb turcesc pe care l-am găsit într-o altă istorioară scrisă de Richard Wurmbrand. Autorul continuă cu remarca: „Secole de experientă sunt concentrate în aceste cuvinte simple”.  Deci comportamentul oamenilor este acelaşi de secole şi totuşi rămâi descumpănit când te loveşti de el.

Nu am nici un duşman ( aşa cred), nu duşmănesc pe nimeni, nu m-a “muşcat” (în mod semnificativ) nimeni. Dar am fost “încolţită” de persoane cărora le-am făcut într-un fel sau altul vreun bine (material, timp investit, sfaturi ce au schimbat lucrurile in bine…)

A fost o implicare în  vieţile celor ce au contat pentru mine, dar mâna întinsă pentru ajutor şi implicarea nu au fost niciodată pentru vreo recunoştinţă. Nu mă interesa nici într-un fel recunoştinţa,  motivaţia acţiunilor mele fiind cu totul alta decât recunştinţa, care, oricum, stiam că  nu există. Acelaşi Richard Wurmbrad ilustrează grăitor: Se spune că odată Dumnezeu a invitat toate virtuţile la o petrecere.  Acestea s-au salutat şi s-au îmbrăţişat, căci erau foarte bune prietene unele cu altele. Doar două nu vorbeau între ele. Dumnezeu le întrebă: „Nu vă cunoaşteţi?” Ele spuseră: „ Nu ne-am întâlnit niciodată.” Numele lor erau BINEFACERE şi RECUNOŞTINŢĂ.

Nu te aştepţi niciodată la recunoştinţă când faci vreun bine, dar când eşti muşcat, când pe nedrept eşti învinuit că aştepţi recunoştinţa te întrebi: „De ce atâta înverşunare?” Istorioara lui Wurmbrand mi-a dat un răspuns: „Aşa a fost de secole…”

Imagine preluata de pe: http://www.deviantart.com

TOTUL ESTE DEŞERTĂCIUNE!

Când Corintul a fost asediat de Filip Macedonianul, fiecare cetăţean a fost mobilizat în lupta de apărare a cetăţii. Unii reparau zidurile, alţii aruncau lănci sau trăgeau cu arcul în inamic.
Diogene, filozoful, s-a pus şi el în mişcare. Îşi rostogolea vestitu-i butoi, fără vreo noimă, pe străzi. Întrebat de ce, el răspunse: “Păi n-aş vrea să fiu singurul leneş între atâţia care lucrează”.
Dar ceilalţi fac ceva util pentru cetate, ceea ce nu e cazul tău” i se răspune.
Solemn, Diogene continua să-şi rostogolească butoiul. Considera activitatea celorlalţi la fel de lipsita de sens ca a lui. Corintul şi Imperiul Macedonian vor trece, indiferent cine va învinge în această bătălie. Soldaţii ambelor tabere, învingători sau învinşi, vor muri curând.

După câteva secole cui îi va mai păsa de amănuntele acestei bătălii? Există azi cineva care să îşi mai amintească numele luptătorilor? Locuitorii cetăţii erau foarte ocupaţi cu lucruri care în perspectiva eternităţii, s-au dovedit la fel de deşarte ca rostogolirea unui butoi.
În lumea aceasta în care toate lucrurile trec, există un singur lucru care rămâne: este ceea ce a făcut pentru noi, pe Golgota, Hristos cel veşnic. Celelate lucruri nu vor fi în cele din urmă de nici un folos…

Nu dispreţui pe cei care îşi petrec timpul cu distracţii dacă munca cinstită cu care te lauzi nu va aduce rezultate mai bune pentru veşnicie. Slujeşte-L pe Hristos cel crucificat şi înviat. Aceasta este singura munca ne-deşatră.

Autor: Richard Wurmbrand ( Din “Drumul spre culmi“, volumul II)

CÂT DE MARE ESTE FARFURIA CARE NE ÎNGRAŞĂ?

Din toate dar puţin! Şi farfuriile mici pot îngrăşa!
Evident că dacă mănânci farfurii foarte pline, în fiecare zi, te îngraşi. Dar şi farfuriile cu mai puţină mâncare pot îngrăşa atunci când alimentele pe care le conţin au multe calorii. Te poţi îngrăşa şi făra farfurie doar „ciugulind” toată ziua gustări, biscuiţi, ciocolată, bauturi răcoaritoare, cafea, gogoşi, sărăţele, etc. Dacă unii oameni, care sFarfurie care ingrasa 2pun că „nu mănâncă nimic şi totuşi se îngraşă”, şi-ar aduna caloriile din aceste gustari ar rămânea uluiţi. Cantitatea de calorii consumată doar prin „ciuguleală” poate depăşi uşor numărul de calorii de care persoana respectivă are nevoie pentru o zi. Se întâmplă acest lucru deoarece multe gustări din ziua de azi sunt adevărate „bombe calorice”. De exemplu 100 grame de ciocoltă sau 100 grame de prajitura, de papanaşi, sau 100 grame pitza pot avea în jur de 700 calorii, deci cât jumatate din necesarul caloric pentru o 24 ore al unei femei de înalţime medie cu o activitate sedentară. Iar un pahar din anumite sucuri poate avea mai multe calorii decât un pahar de lapte.

Să învăţăm cu ce să umplem farfuria
Este important să ştim, iar dacă nu ştim să învăţăm, cu ce să ne umplem farfuria. Există farfurii bine umplute cu alimente şi ele nu îngraşă. Aceste sunt farfurii în care predomină vegetalele (din cele făra amidon poţi consuma practic ori ce cantitate: varză, ardei, roşii, dovleci, castraveţi, morcov crud, conopidă). Farfuriile care nu îngraşă au mai puţină carne şi semipreparate din carne, au mai puţine sosuri şi dresinguri îmbogăţite cu ou, ulei, unt, smântână, caşcaval, mai puţine delicatese de patiserie.

Farfuriile care îngraşă, chiar dacă nu sunt foarte pline, sunt cele în care predomină alimentele bogate în calorii: carne roşie, şuncă, caşcaval, unt, smântână, mezeluri, sosuri, maioneze, prăjituri, papanaşi, îngheţată, urmate de sucuri răcoritoare pline de calorii. Este deci, important de reţinut, că nu numai mărimea farfuriei contează ci şi cantitatea de calorii care nu este întotdeauna  proporţională cu volumul ei. Ar trebui să se acorde mare atenţie sosurilor şi dresingurilor, care desi sunt gustoase şi par inofensive ne pot încărca farfuria cu sute de calorii. Sosurile, in general, au la bază incrediente grăsoase  cu 9 calorii pe fiecare gram.

Nimic nu este interzis!
Nici un aliment din care se poate pune în farfurie nu ne este interzis. Ceea ce contează este cantitatea  şi raportul dintre alimentele bogate în calorii şi cele sărace în calorii. De cele mai multe ori bunul simţ ne avertizează atunci când întrecem măsura şi mâncăm în exces alimente hipercalorice. Dar a mânca sănătos şi cu măsura este o adevărată disciplină. Ea cere mai ales înfrânare dar cere si anumite cunoştinţe şi informaţii despre alimentaţie. Industria modernă a produs multe alimente „noi”, procesate, rafinate, foarte bogate caloric şi este greşit de a mânca din toate fără a te informa despre consecinţe.

MIŞCAREA ESTE MAI IMPORTANTĂ DECÂT VITAMINELE!

Nevoia de “sudoare a frunţii”

-Chiar dacă nu suntem nevoiţi să muncim fizic şi să transpirăm, suntem obligaţi să „ne muncim” muşchii, încheieturile, oasele, mâinile şi picioarele dacă vrem să ne păstrăm sănătatea. Numai aşa prevenim depunerile de grăsime, prevenim osteoporoza, ne antrenăm inima.
-Este mai comod să nu ne mişcăm dar este bolnăvicios să fim tot timpul sedentari, tolăniţi pe fotoliu, pe scaunul maşinii sau să dormim după-mesele.
-Am fost înzestraţi cu mâini, picioare , coloană vertebrală, oase şi muşchi pentru a le folosi. Orice organ nefolosit (creier, oase, muşchi, ect) se atrofiază, se incarcă de grăsime,  se îmbolnăveşte, îşi pierde funcţia şi crează probleme întregului organism.

DRUMETIE

DRUMETIE

Fă pur şi simplu mişcare
Mişcare nu înseamnă exerciţii fizice conduse de un instructor. Nu aştepta să mergi la sală. Poţi face pur şi simplu multă mişcare in felul următor:
– mergi mai bine pe jos decât cu maşina
– urcă scările pe jos în loc să foloseşti scara rulantă sau liftul
– aleargă cât de des poţi
– ieşi la plimbare
– practică un sport
– fă grădinărit
– mergi cu bicicleta
– foloseşte-ţi mâinile să faci ordine în jurul
– joacă-te cu copiii
– sări coarda
– spală baia, şterge praful, aspiră
– plimbă-te când vorbeşti la telefon,
– apleacă-te, ridică-te, răsuceşte-te, foieşte-te.
Redu la minim timpul petrecut pe scaun, fotoliu şi canapea. Stând prea mult să ne odihnim ne consumăm viaţa. În special stând la televizor. Acţionând, făcând ceva cu mâinile noastre ne trăim viaţa, o înţelegem, o schimbăm, ne bucurăm de ea. În plus caloriile se vor topi, osteoporoza va fi ţinută departe, tonusul şi starea de bine se vor intensifica.

Mişcarea este mai bună decât vitaminele, suplimentele alimentare sau nu ştiu ce practici de înfrumuseţare:

  • menţine tonusul general al organismului
  • ajută la menţinerea sau reducerea greutaţii
  • îmbunătăţeşte activitatea inimii, prevenind bolile cardio-vasculare
  • îmbunătăţeşte starea articulaţiilor
  • ajută la menţinerea flexibilităţii, pe masura ce îmbătrânim
  • menţine densitatea masei osoase,
  • previne osteoporoza
  • îmbunătăţeşte starea de spirit
  • previne anxietatea şi depresia
  • reduce stresul
  • înviorează organismul în general, îmbunatateste memoria

Nu putem trăi sănătos fara miscare!

NOI SEARA NU MÂNCĂM!

Noi seara nu mâncăm! Şi totuşi de ce ne îngrăşăm?

Pentru a vedea de ce, dă clik pe imaginea alaturata:   urmăreşte un videoclip care te înveseli, te va face să râzi cu lacrimi, vei revedea actori minunaţi de altădată şi vei înţelege poate,  de ce oamenii se îngraşă “fără să mănânce”!

DECÂT MÂNCARE DUPĂ ORA 20…MAI BINE SOMNIFERE!

Alimentele ce se consumă seara ( mai ales după ora 20), se  depun sub formă de grăsime în proporţie de 80%. Alimentele ce se consumă dimineaţa se ard în proporţie de 80%. Marii obezi nu mănâncă dimineaţa! Ei pot sta o dimineaţă întreagă fără să mănânce, pentru că ei au rezerve de calorii din seara precedentă.

Pentru a evita obezitatea, evită obiceiul de a mânca seara după ora 18-19. Sau mănâncă ceva uşor: carne slabă cu legume fără amidon, sau 1-2 ouă fierte cu ceva legume fără amidon. Oul are calorii puţine şi ţine bine de foame. Dacă vrei să slăbeşti poţi, o seară-două pe săptămână, să te rezumi doar la un pahar de bulion sau un pahar de iaurt alături de un fruct sau câteodată poţi chiar sări peste această masă. Nu este indicat a sari peste masa de dimineaţă, masă care se recomnadă a fi consistentă, masă la care trebuie să te saturi. Ai nevoie de caloriile de la această masă, calorii ce se vor consuma în activităţile din timpul zilei. Şi dacă mănânci dimineaţa nu vei mai simţi aşa acut foamea mai târziu. Dacă vrei să sari peste vreo masă, aceasta poate fi masa de seară. Dacă crezi că nu poţi dormi de foame dacă mănânci puţin seara, mai bine ia un somnifer până te obişnuieşti cu obiceiul de a reduce caloriile din mâncarea de seară. După un timp te vei obişnui şi nu vei mai fi deranjat de foame seara sau noaptea.

Este un mit ideea că trebuie să mânânci puţin şi des. Mai bine puţin şi rar. Adică trei mese rezonabile pe zi. Dintre care cea mai săracă să fie cea de seară. Stomacul are nevoie de pauza de noapte de 12-14 ore, şi apoi, în timpul zilei, de 5-6 ore între mese pentru a se reface şi a se odihni. De obicei cine mănâncă des, ajunge să mănânce şi mult şi îşi măreşte stomacul, care va cere tot mai mult şi mai mult. Chirurgia obezitătii înseamnă tăierea  din stomac pentru a-l micşora, pentru a-l determina pe om să mănânce puţin. De ce să nu ţinem stomacul mic sau să îl micşorăm în mod natural obişnuindu-ne să mâncăm mai puţin? Totul ţine de obişnuinţă, atât mâncatul în cantităţi mari şi mâncatul în cantităţi mici. Evident, este nevoie de ceva voinţă, la început, pentru a mânca mese rezonabile.

După vârsta de 30 ani arderile organismului de reduc cu 10-20% (lipsa de mişcare contribuind în mod semnificativ la acest lucru). Deci avem nevoie de o cantitate de mâncare mai mică cu 10-20%.

Hipotiroidismul acea “problemă de glandă” atât de des invocată de obezi poate şi ea să reducă arderile organismului cu 10 % şi să crescă riscul de a acumula greutate în plus. Dar noi putem contracara,  putem creşte aceste arderi prin diverse activităţi fizice.

SPĂLATUL PE MÂINI ESTE MAI IMPORTANT CA VACCINAREA ANTIGRIPLĂ!

Cea mai bună armă împotriva răcelilor este spălarea frecventă pe mâini.

Nici un vaccin nu ne poate ajuta aşa cum ne ajută spălatul pe mâini. Până la 80% dintre răceli şi alte boli infecţioase, cum ar fi diarea, conjunctivitele, rinitele, otitele, se transmit prin intermediul mânilor nespălate.
Prin mâini luăm şi transportăm o cantitate impresionanţă viruşi şi bacterii: prin atingerea persoanelor din jur, a clanţelor uşilor, a suprafeţelor, a mobilierului, a banilor, prin datul mâinii, etc.

Cropped Shot Woman Washing Hands Soap Bathroom — Stock Photo

Dacă nu ne spălăm mânile, degeaba ne vaccinăm. De altfel vaccinul antigripal nu potejează deloc împotriva răcelilor comune şi încă nu există un vaccin pentru CORONAVIRUS. Vaccinul actual  protejează doar împotriva unei forme restrânse de gripă (produsă de 1-3 tulpini de virusuri gripale), ce se presupune că ar fi posibil să apară în anul în care se face vaccinarea. Pentru restul virusurilor şi bacterilor din mediu  (care sunt cu sutele şi miile de tipuri) nu există vaccinuri. Aici ne ajută cel mai mult mâinile curate.

Este foarte important să spălăm mânile:

-Când intrăm în casă de afară
-Înainte de a pregăti mâncare
-Înainte de fiecare masă
-După utzilizarea transportului în comun
-După suflatul nasului
-După folosirea toaletei
-După schimbarea scutecelor la copii
-După ce ne-am jucat cu animalele de companie
-După vizitarea unui bolnav
-După ce faci curăţenie sau manipulezi gunoiul
-După ce ai dat mâna cu un bolnav
-Întotdeauna când sunt mâinile murdare

Spălatul pe mâni se poate face cu ori ce fel de săpun şi apă din abundenţă. Când nu avem acces la apă se pot folosi serveţele dezinfectante cu alcool (minim 60% alcool)

Important! -Nu tuşi in pumni, ci doar într-o batistă, pe care apoi o arunci. Foloseşte batiste de hârtie şi schimbă-le des. Încearcă să nu îi îmbolnăveşti şi pe alţii! Dacă eşti răcit şi îi vorbeşti unei alte persoane, în faţă, la distanţa mai mică de 1 metru îi transmiţi şi ei răceala

 

 

FLORI PENTRU MORTI SAU FLORI PENTRU VII?

Când florile vin prea târziu

La această dată pieţele sunt pur şi simplu invadate de mulţimea superbelor crizanteme pe care oamenii le cumpără pentru cei morţi. Cred că cele mai multe flori sunt dăruite celor morti! La moartea unei persoane mormântul i se umple de flori. Mai multe flori decât a primit in toată viaţa lui (ei). De ziua morţilor pieţele gem de flori. Ce multe flori se dau morţilor. Dar celor vii? Câte flori le dăm si cât de des? Aceste gânduri m-au inspirat să scriu poezia de mai jos:

august 2012 097

Buchetul acela de flori,
Ce-ai vrea într-o zi
Să mi-l pui pe mormânt,
Oferă-mi-l azi.
Fă-mă astăzi să simt
Parfumul acestui gest de tandreţe.
Oferă-mi azi flori,
Cât nu-i prea târziu
Să le miros, să le văd, să le simt,
Să mă bucur de-a lor frumuseţe.
Am nevoie de flori, uneori,
Cât mai sunt călător pe pământ.
Presară-mi viaţa cu flori, uneori,
Nu după, ci înainte de-a fi în mormânt
Nu aştepta ocazii ce greu se ivesc
Ci dă-mi flori acum
Când ele nu spun
Decât: Te iubesc!
Am nevoie de flori, uneori.
Nu spune: E-un fleac
Sau că eşti prea grăbit
A da flori e un gest preţuit.
Am nevoie de flori, uneori,
La fel ca de zâmbet şi de îmbrăţişare
Dacă ai şti cât de mult
Poţi să-mi spui printr-o floare.
Mormane de flori se pun pe mormânt prea târziu
Dar cui îi mai pasă, în adânc e tăcere…
Tu dămi-le azi, cât am sufletul viu
Cât nu-i prea târziu să mai simt mângâiere
La văzul acestor flori efemere.

SCRISOARE CĂTRE SOCRII MEI

Imi iubesc socrii! Pentru că sunt socrii buni. Anul acesta ei au împlinit 60 ani de căsnicie şi peste 50-60 de rude s-au adunat să îi sărbătorească! Am intrat în familia lor acum 27 ani şi mă consider o noră foarte norocoasă. Socrii mei mi-au facut mult bine şi am învăţat atâtea de la ei. Mi-au oferit siguranţă, reper, refugiu, statornicie, iubire, iertare şi încurajare. De ziua lor le-am scris următoarea scrisoare:          

SOCRII MEI CU NEPITII LOR

SOCRII MEI CU NEPOTII LOR

FAMILIA LA ANIVERSAREA A 60 ANI DE LA CASATORIA SOCRILOR

SOCRII MEI AU TINUT FAMILIA LARGITA IMPREUNA

 

 

 

 

 

 

 

 

Aveţi 60 de ani de căsnicie! O viaţă de om trăită împreună! La această minunată aniversare mă uit în urmă şi îmi vin în minte atâtea amintiri şi imagini de viaţă în care  voi  v-aţi  dovedit  a fi pentru mine părinţi şi nu socrii. Vă scriu această scrisoare pentru a vă arăta  ce mult însemnaţi şi aţi însemnat pentru mine şi pentru noi toţi. Nu vor putea fi spuse toate gândurile şi nu vor putea fi aduse la iveală toate simţămintele de recunoştinţă care le am pentru voi dar încerc să punctez câteva:

1.Apreciez felul în care voi m-aţi înţeles şi acceptat. Nu am fost o noră comodă. La început eram susceptibilă şi suspicioasă. Dar voi m-aţi înţeles, acceptat şi iertat şi prin această atitudine  aţi adus mult echilibru în viaţa mea. M-am simţit binecuvântată că am intrat în familia voastră. Să ştii, mamă că m-am lăudat adesea cu tine, pentru că la puţine femei le este dat să aibă o soacră aşa cum am avut eu. Mi-ai fost ca o mamă adevărată: bună , înţeleaptă, iertătoare, disponibilă pentru ajutor. Sfaturile tale  mi-au influenţat mult viaţa şi fără ele aş fi avut mai multe necazuri.

2.Am văzut la voi doi o înţelepciune care vine de Sus şi atât de multă destoinicie în tot ce făceaţi. V-aţi îngrijit să păstraţi relaţii bune cu toţi oamenii, chiar dacă acest lucru a presupus uneori pierderi pentru voi. Am învăţat atâtea lucruri de la tine mamă. Am vrut să îţi imit hărnicia, calmul, spiritul de dăruire pentru alţii,  pentru copii, am vrut să devin şi eu înţeleaptă, înţelegătoare şi binevoitoare ca tine, să devin o bună gospodină ca tine, să fac mîncăruri gustoase ca tine, să cultiv zarzavaturi ca tine  ( nu aşa de multe, evident). Nu am reuşit decât parţial, iar în unele lucruri am reuşit destul de puţin.

3. Mamă tu ştii mângâia extraordinar de mult. Mereu ai fost o sursă de mângâiere pentru mine.Temperamentul meu prea sensibil mă predispune uneori la tristeţi, la temeri nejustificate, alteori la perioade de depresii şi anxietăţi. Într-o astfel de stare, în urmă cu ceva ani, am ajuns într-o seară de toamnă la Jac. Pe geam am văzut lumina  aprinsă în camera voastră de jos. Înăuntru erai doar tu cu tăticul şi citeaţi Biblia. În casă era cald şi bine, voi eraţi zâmbitori, plini de pace şi atmosfera era atât de senină. Şi mi-am spus atunci în sufletul meu că nu am de ce mă teme, pentru că existaţi voi, pentru că există rugăciunea voastră, pentru că fetele noastre au prin voi nişte rădăcini solide şi nişte repere statornice, pentru că îl avem cu toţii pe Dumnezeu şi pentru că ne iubim unii pe alţii. Dacă aţi şti ce echilibru mi-aţi oferit în acea seară. Pe drum la întoarcere zbuciumul meu lăuntric se calmase sub influenţa binefăcătoare a timpului petrecut împreună.

4. Tăticule, tu ai fost un om foarte practic şi cu o inimă sensibilă în ciuda durităţii aparante. Ai ştiut să ne educi copiii. Ai ştiut ce importantă este munca în educaţia lor. Ştiu că ţi-ai pus pe nepoţii tăi să smulgă buruieni şi să culeagă gândaci de Colorado, nu atât pentru ajutor, cât pentru a-i forma pe ei în spiritul muncii. Îţi sunt recunoascătoare pentru că mi-ai învăţat fetele să atingă pământul şi verdeaţa  de pe el, pentru că le-ai învăţat despre binecuvântarea de a muncii şi îngriji cu propriile mâini o grădină, pentru a vedea şi a lua aminte la miracolul prin care pământul cenuşiu izbucneşte în viaţă şi ne oferă hrana sub binecuvântrarea Domnului. Bunicii care îşi învaţă copiii să muncească merită o preţuire deosebită. Vă suntem recunoscători că îi iubiţi pe toţi nepoţii în mod egal, că îi iubiţi ca pe propri voştri copii.

5. Nu aţi permis niciodată ca cineva din familie  să fie supărat pe altcineva. Încă de la cele mai mici suspiciuni de posibil conflict aţi determinat ca lucurile să fie discutate, analizate şi îndreptate. Atunci când neînţelegerile se discută, când motivaţiile sunt scoase la lumină, cel mai adesea conflictele se sting, vina poate fi iertată, rănile pot fi vindecate. Aţi ştiut că oamenii se pot răni unii pe alţii din greşeală, din neatenţie, din prostie. Dar nu acest lucru este important, ci felul în care ei trebuie să se împace. Eşti supărat că cineva ţi-a greşit. Du-te şi spune-i, vorbeşte cu fratele tău (Matei 18: 15).

6.Mamă şi tăticule aţi fost liantul care a menţinut legătura şi iubirea între toţi cei din familie, copii, nepoţi şi alte rude. Ştiu că nu va fost uşor cu atâţia nepoţi, mai ales atunci când au fost mici, dar întotdeauna aţi primit cu bucurie să vă ocupaţi de ei. Doamne, ce sprijin am avut în voi atunci când concediul de îngrijire al copilului era de doar  3-4 luni. Ştiu că îţi era greu mamă, dar nu mai refuzat niciodată când am avut nevoie de ajutor cu copiii. Copiii copiilor voştri au crescut împreună şi de aceea se iubesc ca fraţii. Aţi căutat ocazii ca să aduceţi familia lărgită împreună. Îmi dau seama ce efort însemna să faceţi întâlniri cu mese de zeci de persoane, dar pentru voi, familia era mai importantă decât efortul depus. Am apreciat ce bine te organizai, mamă, cum făceai o bună parte din mâncare cu o zi, două, înainte de năvălirea tuturor acasă la Jac. Şi cu aceste ocazii învăţam mereu din exemplul tău de bună organizatoare.

7. Cu voi ca reper, cu voi generaţia care încă trăiţi simplu şi cu puţin, mi s-a părut mai uşor să mă opun lucrurilor de care nu am nevoie, pe care le oferă mulţimea de bâlciuri ale deşertăciunii din ziua de azi. Privind înspre voi îmi este mai uşor să încerc să mă limitez doar la: simplu, practic şi curat, fără sofisticăriile care complică inutil viaţa, fură timpul şi rodul muncii noastre. Felul vostru de a trăi,  punând accentul doar pe ceea ce este esenţial şi cu adevărat valoros, este o înţelepciune care sper să nu dispară o dată cu voi.

8. Sunteţi părinţii care şi-au tratat în mod egal şi impartial pe toţi 4 copiii. Am fost uimită de marele sprijin material  pe care l-am primit încă de la începutul căsniciei. Am aflat că acelaşi sprijit l-au primit şi îl primesc toţi copiii voştri. Ştiu că ajutorul pe care ni l-aţi dat a presupus sacrificii din partea voastră dar mai ştiu că aţi făcut totul cu bucurie. (O singură dată mamă, ai vrut să favorizezi pe cineva, nu ştiu dacă ai şi reuşit. Într-o iarnă când făceam cârnaţi te-ai gîndit să îi faci la Nelu o porţie specială, pe motiv că lui îi plac foarte mult cârnaţii. Nu am avut curajul atunci să îţi spun  că şi la alţii le plac cârnaţii tot aşa de mult).

Părinţilor noştri vă considerăm o comoară scumpă! Trăind în cea mai mare simplitate, toată viaţa voastră aţi dăruit şi v-aţi dăruit înspre alţii. Ştiu cât de mult vă pasă de noi. Orice întâlnire cu voi ne înviorează, pentru că reprezentaţi o resursă de putere pentru sufletul nostru, văzându-vă  bucuria şi mulţumirea cu care trăiţi

A EVOLUAT DIN JUNGLĂ?

          

Evoluţioniştilor le place să credă că omul a evoluat din animalele junglei, prin selectie naturală animalele transformându-se  unele în altele, si la urmă, maimuţa transformându-se în om. Creştinii cred altfel, că omul a fost creat in Rai, după chipul lui Dumnezeu, liber să aleagă dacă să asculte de Domnul sau de Marele înşelător-Satana. Luând calea răzvrătirii şi ascultând de Înşelător oamenii au avut de atunci încoace, de mii de ani  parte de viaţă de junglă, de lupte şi de distrugere. Iar  azi se pare că asistăm mai degrabă o involuţie a omului ca în imaginea de mai jos:

O VESTE BUNĂ: SĂNĂTATEA NOASTRĂ NU DEPINDE DE ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE, DE MEDICI SAU PASTILE!

 

O VESTE BUNĂ :  SĂNĂTATEA NOASTRĂ NU DEPINDE DE MEDICI, PASTILE ŞI ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.

 

În lume există multă durere. O parte din această durere este dată de diverse îmbolnăviri şi accidente producătoare de boală. Medicii, farmaciile, laboratoarele, asigurările de sănătate pot ajuta când se întâmplă aceste lucruri. Se pot da şi sfaturi utile de prevenire a bolilor. Dar sănătatea noastră, în esenţă, nu depinde de toţi aceşti factori. Sunt persoane care nu au niciodată nevoie de medici, pastile şi asigurări de sănătate, deşi în lumea de azi aceste persoane sunt tot mai rare. Pentru că există astăzi un ciudat paradox: Mai multe medicamente, mai mulţi medici, mai multă ştiinţă medicală, mai multă cheltuială pentru sănătate, dar mai mulţi bolnavi. Înseamnă că pe undeva, în stilul de viaţă, oamenii comit mari greşeli, comparativ cu înaintaşii noştri. Oamenii au progresat în anumite domenii, dar pe de altă parte, oamenii devin şi victime ale unor boli produse de acest progres, de civilizaţie. Progresul tehnic nu presupune neapărat progres în toate domeniile existenţei umane şi nici progres în  protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Progresul tehnic presupune într-adevăr posibilităţi de a te trata mai bine, cu mai multe medicamente, de a face mai multe analize ca în urmă cu câteva decenii. Dar reducerea numărului de îmbolnăviri? Aici se observă mult regres. Ba din contră au apărut o mulţime de boli noi. Cresc îngrijorător numărul de cancere, boli psihice, bolile cardio-vasculare, diabetul, bolile cu transmitere sexuală.

Mai mulţi bani pe medicamente decât pe mâncare

            Farmaciile înghit tot atâţea bani cât magazinele alimentare. Iar pentru o seamă de pensionari statul cheltuie chiar mai mult pe medicamente decât cheltuie ei înşişi pentru mâncare. În rândul pensionarilor dar uneori şi în rândul celor mai tineri, ucigaşul nr. 1, boala cardio-vasculară face ravagii. Firmele de medicamente profită, întrecându-se unele pe altele în oferte. Se cheltuie enorm pentru reclamă, fiecare firmă oferindu-ne medicamentul cel mai nou, mai bun (şi mai scump).

 Sumele mari de bani cheltuiţi cu medicamentele nu curmă suferinţa, numărul îmbolnăvirilor,  incapacitatea de muncă şi pensionările de boală. Oamenii zilelor noastre se bazează pe tehnică, nădăjduiesc în medici buni, se bizuiesc pe pastile. Dar nu aceştia sunt cei mai importanţi factori ai sănătăţii. Aceştia pot doar „cârpi” după ce răul s-a produs. Sănătatea depinde de alţi factori, mult mai simpli şi foarte la îndemâna noastră. Voi descrie în această carte pe câţiva dintre ei:

1.Sănătatea depinde de alegerile pe care le facem

            Date ştiinţifice confirmă că alegerile pe care le facem şi deciizile pe care le luăm oră de oră, zi de zi, an de an, determină în mare măsură starea sănătăţii noastre, bolile de care suferim şi deseori chiar momentul în care vom muri. Atunci cand alegem să actionăm într-un fel nesănătos, ar trebui să ne gândim că pentru acest lucru o să plătim neapărat un preţ. Sănătatea presupune întotdeauna un preţ. Dacă plătim la început, preţul este mai mic, dar după aceea el poate ajunge enorm de costisitor. Dacă eşti dispus să spui NU, de la început, comportamentelor dăunătoare, exceselor, indiferenţei, lenei, lipsei de informare, aceasta înseamnă că plăteşti  preţul la început şi apoi să te bucuri de o viaţă sănătoasă şi armonioasă. Dar numărul tot mai crescut al bolnavilor din ziua de azi arată că oamenii nu sunt dispuşi să plătească preţul timpuriu al unor alegeri corecte, dar îl plătesc mai apoi cu vârf şi îndesat prin povara unor suferinţe ce puteau fi evitate, îl plătesc adesea prin curmarea prematură a vieţii lor.

2.Sănătatea depinde de pacea sufletului

Mâniile, certurile, supărările, îngrijorările, nemulţumirile, invidia, resentimentele, neiertarea şi multe alte sentimente negative sunt răspunzătoare de marea majoritate a bolilor noastre. Se estimează că aceste emoţii negative pot produce peste 60% din bolile de care suferim. Voi dezvolta în carte şi aceste probleme.

Toţi oamenii, mai ales după o anumită vârstă tânjesc după confort, armonie şi linişte sufletească. Oameni epuizaţi de alergări, agitaţie şi stres, îmbolnăviţi de supărări şi nemulţumiri îşi dau seama de deşărtăciunea tuturor ambiţiilor omeneşti şi nu mai găsesc sens în nimic. Aceşti oameni trebuie să ştie ca „Sufletul nostru nu îşi poate găsi adevărata linişte decât în Dumnezeu”. Dumnezeu produce adevarata vindecare, dacă avem smerenia să recunoaştem vina firii noastre păcătoase şi nevoia noastră de Dumnezeu. Pe măsură ce Îl vom cunoşte vom avea tot mai multă pace în mijlocul  necazurilor şi frustrărilor inerente, acestea fiind menite să slefuiască caracterul credincioşilor pentru petrecerea Eternităţii cu Dumnezeu. În ce mă priveşte consider viaţa aceasta ca un test pentru intrarea noastră în Veşnicie.

3.Sănătatea depinde de moraliate

Există nişte valori sau standarde morale promovate de credinţa iudeo-creştină, esenţa lor fiind cele 10 porunci. Rolul lor este acela de „barieră” împotriva răului pe care oamenii ar putea să şi-l facă unii altora. Dar în ziua de azi se promovează „eliberarea” de Dumnezeu şi de sub principii creştine, curentul cel mai periculos fiind umanismul, ideologie care susţine că omul provine  din animal, şi în consecinţă  nu există adevăr absolut, stadndarde morale şi sisteme de referinţă absolute. Ei promovează o înfricoşătoare nouă toleranţă, în care fapte păcătoase cum ar fi homosexualitatea, adulterul, avortul, şi alte asemenea comportamente sunt perfect acceptabile. „Evadarea”  însă, înspre stiluri de viaţă lipsite de Dumnezeu, poate fi comparată cu „evadarea”  unui tren din „limitele” şinelor sale.  Înafară,  nu este libertatea, ci mai degrabă dezastrul cu toate bolile, dezamăgirile, depresiile, chinul fizic şi moral.

 Nu insist aici pe importanţa principiilor şi standardelor creştine din perspectivă moralizatoare ci din perspectiva sănătăţii noastre fizice, morale şi emoţionale. Ca medic vad adesea suferinţa şi mizeria care rezultă din încălcarea acestor standarde.

4.Sănătatea depinde de cumpătare

Nu este uşor de răzbătut într-o lume ca a noastră. Suntem înconjuraţi de atât de multe lucruri deşi practic avem nevoie de atât de puţine în existenţa noastră efemeră. Există supraproducţie în toate domeniile. Prea multă informaţie, prea multe haine, prea multă mâncare, prea  multă distracţie şi chiar prea multe medicamente. Există o ciudată creştere a numărului de bolnavi,  proporţional parcă, cu invenţia a tot mai multe medicamente. Se întîmplă acest lucru deoarece omul crede că pastilele ar putea rezolva consecinţele unor alegeri greşite şi a unui stil de viaţă greşit. Este greu de străbătut lumea aceasta aglomerată dar secretul stă în a ştii să alegi. A ştii să alegi şi să ai tăria să refuzi. Să refuzi mereu excesele, comportamentele la risc, să alegi întotdeauna simplitatea, decenţa şi cumpătarea. Până nu demult oamenii se luptau să ajungă la diverse lucruri materiale. Astăzi un om cumpătat trebuie să se lupte să renunţe la multe şi să se limiteze la puţin.

5.Sănătatea depinde de mişcare şi o viaţă activă până în ultima zi a vieţii

Dumnezeu ne-a creat cu mâini, picioare, un sistem osos, muşchi, inimă şi minte pe care să le folosim activ.  Organele care nu sunt folosite se atrofiază, se înţepenesc, se înconjoară de ţesut grăsos şi ajung să ne creeze multe probleme. Pentru o viaţă armonioasă este nevoie să trăim responsabil şi activ, să transpirăm adeseori, chiar dacă ne-am permite să ducem o viaţă de plină de odihnă. Nici un om, care vrea să trăiască sănătos, nu este scutit de efort fizic şi adesea de sudoarea frunţii. El poate să aleagă să nu transpire, să mănânce cât vrea, să se odihnească în permanenţă, dar consecinţele, obezitatea şi bolile ce decurg de aici nu întârzie să apară .

6.Sănătatea depinde de ce şi cât mâncăm

Există foarte mulţi bolnavi astăzi, comparativ două-trei decenii în urmă. Ca medic care am profesat atât înainte cât şi după schimbările din 1989 sunt uimită de numărul uriaş de bolnavi care există acum faţă de ceea ce era atunci. Sunt atâţia oameni dependenţi de reţeta compensată, dependenţi de Casa se Asigurări de Sănătate! Ce schimbare a produs acest număr crescut de îmbolnăviri? Schimbarea majoră în viaţa oamenilor şi pe care o consider cauza numarul 1 a îmbolnăvirilor crescute este supraalimentaţia şi alimentaţia nesănătoasă ( urmate de sedentarism şi stres). Oamenii trebuie să reînveţe să mănânce mai puţin, sănătos şi mai simplu. Stilul greşit de alimentaţie afectează şi va afecta grav sănătatea copiilor noştri. „Cu durere afirm că generaţia mea este generaţia celor ai căror copii sunt mai bolnavi decât însăşi părinţii. Şi nu numai atât…din păcate copiii au început să moară înaintea părinţilor” (Prof. Dr. Gheorghe Mecinicopschi)

 

7.Sănătatea depinde de credinţă

Credinţa în Dumnezeu şi învătătura creştină trăită în mod autentic ar trebui să ne conducă către o viaţă simplă, un trai decent, multă cumpătare, o viaţă activă, hărnicie, pace, iubire, înfrânarea poftelor ( se include şi pofta de a mânca prea mult).

            Dr. William Sadler in cartea Practice of Pszchiatry descrie într-un mod magistral legătura dintre sănătate şi credinţa în Domnul Isus Hristos:

            „Nimeni nu poate să aprecieze aşa de bine ca un medic procentajul uimitor de mare al bolilor şi suferinţelor omeneşti care sunt o urmare directă a supărării, fricii, conflictelor, imoralităţii, vieţii dezordonate, ignoranţei, gândirii nesănătoase şi vieţii îndoielnice. Acceptarea sinceră a principiilor şi învăţăturilor lui Hristos în ceea ce priveşte realizarea păcii şi bucuriei sufleteşti, realizarea gândirii altruiste şi a vieţii curate, ar şterge deodată mai mult de jumătate din bolile, grijile şi dificultăţile rasei umane. Cu alte cuvinte mai mult de jumătate din actualele nenorociri ale omenirii ar putea fi real prevenite prin puterea profilactică extraordinară a trăirii personale şi practice în spiritul învătăturilor adevărare ale lui Hristos. Invăţăturile lui Hristos aplicate la civilizaţia noastră modernă, aplicate înţelept, nu acceptate doar de formă, ne-ar purifica, ne-ar înălţa şi ne-ar vitaliza încât rasa omenească s-ar afirma imediat ca înnoită, posedând putere sufletească superioară şi forţe morale nebănuite. Făcând abstracţie de recompensele vieţii viitoare, oricare bărbat sau femeie ar merita să trăiască viaţa lui Hristos numai pentru răsplata morală şi sufletească care li se oferă aici în această lume. Într-o zi oamenii ar putea să descopere că învăţăturile lui Hristos sunt extrem de eficace în prevenirea şi tratarea bolilor. Într-o zi ştiinţa noastră dezvoltată s-ar putea să preţuiască cu respect şi să prea cu adevărat îmbunătăţirile morale şi spirituale ale acestui bărbat din Galilea”.

CELE MAI FRUMOASE POEZII

MURIM… CA MAINE

De Magda Isanos

E-asa de trist să cugeti ca-ntr-o zi,
poate chiar maine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voiosi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne,-atâta soare
o să mai fie-n lume dupa noi;
cortegii de-anotimpuri si de ploi,
cu par din care siruie racoare…

Si iarba asta o să mai rasara,
iar luna tot asa o să se plece,
mirata, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oara.

Si-mi pare-asa ciudat ca se mai poate
gasi atata vreme pentru ura,
când viata e de-abia o picatura
intre minutu-acesta care bate

si celalalt – si-mi pare nenteles
si trist ca nu privim la cer mai des,
ca nu culegem flori si nu zambim,
noi, care-asa de repede murim.

Autoarea a murit la 28 de ani. Si-a recitit versurile cu 10 minute inainte de a muri. Dar “Printr-o extraordinarã putere, izvorâtã din marea ei generozitate, a fost în stare sã-i facã pe ceilalti sã râdã chiar si atunci când înãbusitoarea boalã de inimã ajunsese aproape de culme. Râdea pentru a-i scuti pe cei din jur de tristete, ori, cel putin, pentru a le atenua disperarea…”

APROAPE DE CEL DRAG

De JohannWolfgangVonGoethe

La tine mă gândesc când valu-n soare,

Pe mări sclipeşte,

 Când licărul de lună, din izvoare

Se oglindeşte.

 Te văd pe tine când în drum, sub zare

Colb se ridică.

În bezne, când drumeţul pe cărare

E prins de frică.

Te-aud pe tine-n vâjâirea-adâncă

De val, în ropot

 Adesea merg s-ascult când, stins, în luncă,

E orice şopot.

 Cu tine sunt; de-ai fi cât de departe,

Sunt lângă tine.

 Apune; stelele-n curând vor arde.

 De-ai fi la mine!

În româneşte de Maria Banuş. Din volumul Goethe – Poezii, Editura Tineretului, 1957

Toamna- de Rainer Maria Rilke

Cad frunzele,cad de departe, parca
S-ar vesteji in ceruri
gradini indepartate…
Cu gesturi de negare
cad mereu;
Si cade-n nopti, pamantul greu,
De langa stele-in singuratate.
Noi toti cadem:
mana de colo cade
Si altele,si toate,
rand pe rand…
Dar este Unul care
tine-n mana
Caderea asta-nesfarsit de bland!

CE CUMPARAM – SANATATE SAU BOALA?

Produse sănătoase:

2. Agar – este un gel extras dintr-o algă sub formă de pulbere. Ajuns în organism, absoarbe lichidele şi îşi măreşte volumul, captând grăsimile şi zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grăsimi şi zaharuri. Cantitatea optimă este de 3 g pe zi. Se poate
folosi la supe şi sosuri.
3. Alge marine – conţin multe fibre.
4. Ananas – conţine enzime care dizolvă grăsimile.
5. Anason – degresează organismul.
6. Andive – au calorii negative, stimulează secreţia biliară.
7. Anghinare – diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute – intensifică metabolismul.
9. Avocado- are proteine vegetale, uşor digerabile.
10. Broccoli – are calorii negative.
11. Busuioc – degresează organismul, are calorii negative.
12. Caise – laxative, ajută digestia.
13. Cardamonul – este un condiment tradiţional arab numit şi “hell”. Câteva seminţe luate înainte de masă cu 10 minute, stimulează digestia, iar puse în cafea neutralizează toxicitatea ei.
14. Carne de curcan – are puţine calorii şi puţine grăsimi.
15. Cartofi – se consumă fără grăsimi şi doar cu alte legume.
16. Castane – ard grăsimile.
17. Castravete – are calorii negative, elimină toxinele.
18. Căpşuni – elimină toxinele din organism, au calorii negative.
19. Ceapă – degresează organismul, are calorii negative.
20. Chimen – reglează secreţia de enzime.
21. Cicoare – stimulează digestia.
22. Cimbru – degresează organismul.
23. Cireşe – sunt depurative.
24. Coacaze negre – reechilibrează metabolismul.
25. Coada-calului – măreşte procesele de eliminare a toxinelor
26. Conopida – are calorii negative.
27. Coriandru – reduce balonarea.
28. Cresonul – se poate consuma ca salată, suc, supă sau pentru condimentarea cărnii şi a legumelor. Are efect antibiotic fără a afecta flora stomacală, întăreşte sistemul imunitar, e un bun diuretic şi detoxifiant şi ajută la eliminarea grăsimii. Ceaiul e bun şi contra
tusei.
Atenţie, planta uscată îşi pierde puterile curative!
29. Cuişoare – au calorii negative.
30. Dafinul – are marea proprietate de a dizolva şi elimina grăsimile, iar pentru asta nu trebuie consumat în cantităţi mari, câteva frunze puse în mâncare sunt suficiente, însă trebuie folosite frecvent pentru
ca efectul să fie vizibil.
31. Dovlecel – are calorii negative.
32. Fasole pătată – este purgativă.
33. Fasole verde – are calorii negative.
34. Ghimbir – intensifică metabolismul.
35. Ginseng – elimină toxinele.
36. Graham – are multe fibre.
37. Grapefruit – contine enzime care dizolvă grăsimile.
38. Gulie – reglează nivelul glucozei.
39. Hrean – degresează organismul.
40. Kiwi – este puternic antioxidant.
41. Lămâie – degresează organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce – stimulează ficatul şi secreţia vezicii biliare şi îmbunătăţeşte digestia. Se foloseşte rădăcina şi se consumă ca ceai,
infuzie: 2 linguriţe la o cană. Se bea după masă. Atenţie, măreşte fertilitatea, iar consumul pe o perioadă mai mare de câteva săptămâni poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma – are efect răcoritor.
44. Mandarine – reduce indigestia.
45. Mango – are calorii negative
46. Măceşe – alungă oboseala.
47. Măcriş – este detoxifiant.
48. Mărar – degresează organismul, are calorii negative.
49. Mei – are multe fibre.
50. Mentă – are calorii negative, este diuretică.
51. Mere – au calorii negative.
52. Miere – scade pofta de mâncare.
53. Migdale – scad colesterolul.
54. Morcovi – au calorii negative.
55. Mure – sunt laxative.
56. Muşeţel – uşurează digestia.
57. Napi – diuretic, purifică sângele.
58. Nectarine – au puţine calorii.
59. Oregano – intensifică funcţiile hepatice.
60. Orez basmati – intensifică digestia, răcoritor.
61. Orez brun – intensifică digestia.
62. Orz – intensifică funcţiile hepatice.
63. Papaya – reglează glicemia.
64. Păducel – reduce aciditatea gastrică.
65. Păpădia – intensifică arderile.
66. Păstârnac – este diuretic.
67. Pătrunjel – are calorii negative, elimină grăsimea.
68. Pepene roşu – este diuretic.
69. Peşte – reduce colesterolul, are grăsimi bune.
70. Piper – degresează organismul.
71. Portocale – au calorii negative.
72. Ridichi – au calorii negative.
73. Rodii – scad colesterolul.
74. Rosmarin – este diuretic.
75. Roşii – degresează organismul
76. Salata verde – stimulează metabolismul.
77. Salvia – are calorii negative.
78. Schinduf – se consumă seminţele sau frunzele, pisate şi amestecate cu mâncare. Ajută la digestie şi scade nivelul colesterolului.
Sub formă de ceai: 2 linguriţe la o cană cu apă; are efect antitusiv şi laxativ, se bea călduţ după 3 ore de infuzare.
79. Scoici – reglează funcţia tiroidiană.
80. Scorţişoară – degresează organismul.
81. Secară – grăbeşte digestia intestinală.
82. Seminţe de dovleac – au efect de purificator intestinal.
83. Seminţe de floarea-soarelui – au grăsimi bune, nu îngraşă.
84. Seminţe de in – drenează intestinul.
85. Seminţe de susan – previn osteoporoza.
86. Sfecla – are calorii negative.
87. Şovârf – este tonic gastric.
88. Spanac – are calorii negative şi multe fibre.
89. Sparanghel – are calorii negative.
90. Şofran – accelerează metabolismul.
91. Tapioca – este un fel de făină obţinută din tuberculii maniocului, care ajută la scăderea colesterolului şi la reducerea stratului adipos.
92. Tarhon – dizolvă grăsimile.
93. Tofu – conţine fibre.
94. Ţelină – are calorii negative.
95. Urzica – e detoxifiantă şi laxativă
96. Usturoi – degresează organismul, are calorii negative.
97. Varză – este diuretică şi purgativă.
98. Varză chinezească – are calorii negative, este foarte săţioasă.
99. Varza de Bruxelles – are calorii negative.
100. Vinete – conţin multe fibre

OTRAVA
Mezelurile (salam, carnati, parizer, polonezi, cremvursti)

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!
“Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe
din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a cremvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie, se adaugă făina de soia şi – potrivit fiecărui reţetar –
se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele “premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai mare cantitate de apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţinute prin deshidratare.

Departe de “mâncatul sănătos”

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele “eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.

Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.

Efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. “Românii s-au obişnuit să cumpere apă la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe
Mencinicopschi.

SCUMP
80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotlet.

Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau dependenţă: “Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să
mănânci în continuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”.

Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. “Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge
celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzheimer-ul”, explică Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul “delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.

“Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune
Mencinicopschi.

AMENINŢĂRI

Bolile care ne urmăresc

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi în multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza.

44% CARNE

Cârnaţi Cabanos

Conţinut: carne de porc inferoară – cu slănină şi şorici – 44%, carne de vită – 16%, faină de soia – 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri – dextroză, lactoză, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Cârnaţi de porc

Conţinut: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul (asta suna destul de… pozitiv, cine vrea botulism?; de fapt, s-ar putea sa favorizeze…), măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conţinut: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri.
Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac.

Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos, se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust.

Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă.

Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest.
Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.

62% CARNE

Lebarwurst

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare.
În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi.

Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.

Un lebărwurst “tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile.
Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Parizer de porc

Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).

După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu
utilaje speciale. Această pastă conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.

60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Salam de vară

Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită
gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr.

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.
În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

40% SARAMURĂ

Pastramă

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.
Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.
Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.

70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Şuncă de porc

Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) – proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant – carmin.
Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori.
Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua – la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată – la 48 de ore după maturare.
Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.

(Articol primit prin e-mail de la o colega de breasla)

EPUIZATI SI FERICITI

Mă simt adesea obosită. Aşa cum se simte multă lume în ziua de azi. Adevărul este că doresc să fac lucrurile cât mai rapid, pentru a ajunge în final la relaxare şi odihnă. Problema e că timpul de relaxare a devenit parcă tot mai puţin cu trecerea anilor. Şi totusi măresc ritmul, pentru că, îmi spun, trebuie să ajung şi la odihnă. Mi-am spus acest lucru până am citit de curând în minunata carte IMITATIO CRISTI următoarul lucru: “De ce cauţi odihna când tu ai fost creat pentru trudă?”  A fost pentru mine ca o revelaţie. Da, poate că pe acest pământ ideea de odihnă este doar o himeră.

-“Cum va simţiţi în seara aceasta?”,  am întrebat, după o zi de muncă,  pe o trupă de voluntari care veniseră să acorde ajutor medical, la Târlişua, o comună distrusă după o furtună cu “rupere de nori”.

-” Epuizaţi şi fericiţi” au răspuns ei

Da,  cred că merită să ne simţim din când în când epuizaţi şi fericiţi, ştiind că am făcut ceva folositor pentru alţi oameni. Societatea actuală ne oferă iluzia că adevăratul sens stă în noi înşine –în respectul de sine, în îmbogăţirea de sine, în cât eşti de popular –şi că e important „ce vreau eu”, „treaba pe care o fac eu”, „cum gândesc eu”.  Dar înţelepciunea de veacuri şi Domnul Iisus Hristos ne învaţă că cea mai mare îmbogăţire a sinelui, vine din puterea de a face ceva pentru cei din jur. Calitatea vieţii stă în această deschidere către ceilalţi. Sensul stă în aport, în a trăi pentru ceva care este mai presus de sine.

Poate nu vom avea parte pe acest pământ de multă odihnă şi relaxare fizică. Dar fericirea nu este dată de o viaţă fără trudă sau de huzur, ci fericirea adevărată o simţim atunci când chiar obosiţi fiind, ştim că am fost de folos pentru cineva din jurul nostru, pentru cineva în nevoie şi mai ales când ştim că am lucrat călăuziţi de Domnul Nostru Iisus.

Multimea bolilor de azi sunt boli autoprocovate

BOALA SAU SANATATEA = ALEGERE

În majoritatea cazurilor direcţia înspre sănătate sau boală este alegerea fiecăruia. Ar fi logic, deci, ca oamenii să aleagă sănătatea. Şi totuşi numărulul în creştere cu fiecare an a  diverselor îmbolnăviri arată că oamenii aleg direcţia bolii. Te-ai întreba de ce?  Răspunsul ar fi că orice alegere presupune un preţ. Foarte mulţi amână să plătească preţul, adică disciplină, renunţare, simplitate, decizii bazate pe informaţii corecte. Pentru sănătate preţul trebuie plătit acum iar rezultatele se văd  abia peste ani. Pentru calea bolii nu este de plătit nici un preţ, se poate trăi cum îţi place, şi,  pentru că nu se văd imediat consecinţele dezastruoase, oamenii se complac în alegeri greşite, aleg calea bolii.

Cea mai mare greşeală în domeniul sănătăţii este să credem că putem trăi cum ne place, pentru că  stiinţa medicală, calitatea aparaturii din spitale şi calificarea medicilor au crescut şi  ne vor salva de orice neplăceri. Dumnezeu când a creat omul i-a stabilit şi nişte legi de „funcţionare” sănătoasă şi corectă. Ignorarea acestor legi nu poate aduce decât stricăciune în viaţa oamenilor „…aşa că nu puteţi face tot ce voiţi” (Galateni 5-17)

Pentru toate alegerile greşite, pentru toată indiferenţa, ignoranţa, pentru toate abuzurile se plăteşte un preţ. Adesea preţul este foarte mare şi poate fi plătit destul de timpuriu în viaţă.

Alegerile greşite te pot transforma într-un asistat social

Iată mai jos un exemplu din miile de suferinzi ce puteau foarte bine rămâne sănătoşi doar dacă alegeau corect:

            C.M. este un bărbat de 49 de ani, 1,70m şi 105 kg,  fost fumător pe o perioadă de 20 ani, sedentar şi a prestat o muncă destul de solicitantă psihic. Diagnosticul este relativ acelaşi pentru persoane cu astfel de caracteristici: Hipertensiune arteriala, Obezitate, Hiperlipidemie, Diabet zaharat tip II, Cardiopatie hipertensivă, Infarct miocardic în antecedente, Stent pe un vas coronarian. Este pensionar de boală şi aproape toata pensia merge pe medicamente. Are o listă cu 8 medicamente, 7 compensate. Cu toată compensarea el mai are mulţi bani de dat la farmacie. Două dintre medicamentele foarte scumpe, compensate jumătate, sunt pentru scăderea grăsimilor din sânge.

            Prognosticul pentru aceste boli nu este prea bun. Se ştie că toate scurtează semnificativ numărul de ani pe care pacientul îi mai are de trăit, plus este scăzută calitatea vieţii. Dar omul putea să nu ajungă aici. El a trăit cum a simţit, a trăit ca să spun aşa, cum i-a plăcut. Adică: 1. A fumat pentru că probabil aşa făceau cei din anturajul său deşi în privinţa fumatului toată lumea este de acord că e foarte nesănătos. 2. S-a simţit (şi se simte încă) bine să mânânce mult, adică cât îi place şi ceea ce îi place, deşi simţea adesea, că ar trebui să reducă porţia sau să pună tacâmurile mai repede jos. 3. S-a simţit confortabil, să umble tot timpul cu maşina, să nu îşi obosească picioarele, să stea tolănit mult timp în faţa televizorului, deşi ştia că ar  trebui să mai umble şi pe jos, că ar trebui să îşi scoată soţia la plimbare, să sape gradina lui sau a părinţilor, să alerge cu copiii în parc, lucru care ar fi ars caloriile pe care le-a ingerat în exces. 4. La servicu era adesea nemulţumit, se supăra pe şef, se contrazicea cu colegii, uneori îi invidia pe alţii, deşi conştiinţa lui îi spunea că multe situaţii tensionate puteau fi evitate, că depindea doar de el să trăiască în armonie cu ceilalţi.

Simt un mare regret pentru aceşti oameni. Acum, la vârsta la care alţii sunt la apogeul carierei şi implicării lor în viaţă, ei au ajuns nişte asistaţi social, neproductivi, trăindu-şi viaţa între cabinetul medical, farmacie, spital şi sanatorii.

            I-am spus acestui om: „ Să ştii că dumneata poţi face cel mai mult pentru sănătatea dumneatale?  Medicul, medicamentele, laboratoarele, spitalele te pot ajuta destul de  puţin. Dumneata poţi cheltui şi statul poate cheltui mulţi bani pentru tratamente, rezultatul va fi foarte neînsemnat. Dar dacă dumneata ţi-ai schimba modul în care trăieşti ai putea face minuni. „ Ce să fac?” m-a întrebat. „Ceea ce îţi spun de fiecare dată: mişcare, mâncare mai puţină şi mai simplă, gândire pozitivă”.  Dar în sinea mea ştiam că este nevoie de mai mult, lucruri pe care nu puteam sau nu aveam timp să le spun în cabinet. De exemplu gândirea pozitivă aş fi înlocuit-o cu gândire sănătoasă, aş fi vrut să îi vorbesc de importanţa dăruiri în slujirea semenilor, de impotanţa celorlalte alegeri corecte, pentru că o parte din aceste boli, legate fiind de alegeri greşite, pot fi în oarecare măsură reversibile. Era mult de discutat de felul în care să facă mişcarea, de felul în care să mănânce.

Cazul de mai sus este un caz  în care omul a făcut destul de multe alegeri greşite în ceea ce priveşte sănătatea lui.  Sunt mulţi care aleg greşit doar în 2-3 direcţii importante, cum ar fi de exemplu să mănânce mult şi să fie sedentari. Aceste lucruri duc la obezitate. Problema este că obezitatea se poate complica cu celelalte boli, cu bolile de inimă, diabetul, bolile articulare, şi aşa mai departe. Sau un altul poate avea doar un singur viciu, fumatul. Ştie că fumatul poate fi rău pentru plămâni. Dar nu ştie că fumatul poate aduce după sine mult mai multe rele care înşiruite pe scurt pot fi:  Impotenţă, Sindrom tabacic fetal, Fragilitate imunitară, Infertilitate, Bronşită, Gripă, Riduri, Emfizem pulmonar, Carii, Declinul inteligenţei, Ateroscleroză, Gingivită, Cancer, Infarct, Halenă, Cancer bronho-pulmonar, Cancer de piele, Alte cancere. Multe din bolile enunţate mai sus se complică una pe alta. Şi fecare combinată cu persistenţa într-un stil de viaţă greşit complică şi mai mult lucrurile. Fiecare viciu, patimă, alegere greşită deschide  drumul spre ceva rău, iar răul respectiv spre alte rele.

COLINDATORII

George Cosbuc – Colindatorii

Cad fulgii mari încet zburând,
Si-n casa arde focul,
Iar noi pe lânga mama stând
De mult uitaram jocul.
De mult si patul ne-astepta,
Dar cine sa se culce?
Rugata, mama repeta
Cu glasul rar si dulce

Cum sta pe paie-n frig Hristos
În ieslea cea saraca,
Si boul cum sufla milos
Caldura ca sa-i faca,
Dragut un miel cum i-au adus
Pastorii de la stâna
Si îngeri albi cântau pe sus
Cu flori de mar în mâna.

Si-auzi! Rasar cântari acum,
Frânturi dintr-o colinda,
Si vin mereu, s-opresc în drum;
S-aud acum în tinda
Noi stam cu ochii pironiti
Si fara de suflare;
Sunt îngerii din cer veniti
Cu Ler, oi Domnul mare!

Ei cânta naltator si rar
Cântari de biruinta,
Apoi se-ntorc si plâng amar
De-a Iudei necredinta,
De spini, de-ostasi, si c-a murit…
Dar s-a deschis mormântul
Si El acum e-n cer suit
Si judeca pamântul.

Si pâna nu taceau la prag,
Noi nu vorbeam nici unul
Sarac ne-a fost, dar cald si drag
În casa-ne Craciunul.
Si când târziu ne biruia
Pe vatra calda somnul,
Prin vis vedeam tot flori de mar
Si-n fase mic pe Domnul.

NUNTI FRUMOASE, NUNTI NEBUNE!

O nuntă de vis sau nuntă cu inceput păgubos?

Nunta este un eveniment simbolic, cu o conotaţie romantică, o sărbătoare a începutului de căsnicie alături de cei dragi. Ea poate să lase o amintire superbă sau să aducă după consumarea ei un gust amar al falimentului.

Nunta s-a făcut întotdeauna şi cu scopul ca familia şi apropiaţii să ofere un ajutor viitorilor soţi la început de drum.

Dar în ultimii ani, pentru mulţi tineri, nunta nu este decât un început păgubos şi pe cât de reuşită s-a dorit a fi, pe atât de amar este gustul lăsat în următoarele luni.  Atunci, când romanticul rămâne în urmă, tinerii se lovesc de realitatea crudă că nu îşi pot plăti cheltuielile sau că au rămas datori după nuntă sau că urmează să rămână datori în scurt timp prin participarea, din „datorie”, la cei care le-au fost la nuntă.

Problema este că în ziua de azi, cel puţin în România, nunta a devenit o adevărată piatră de încercare pentru viitorii soţi. Nunta poate fi un eveniment frumos, romantic şi simplu, fără cheltuieli inutile, un eveniment în care sărbătoarea să se axeze pe o frumoasă petrecere a timpului cu oamenii care contează şi care vor conta în viaţa mirilor. Dar nunta poate fi şi un început plin de dificultăţi, datorită faptului că, depăşindu-şi posibilităţile materiale reale mirii cheltuiesc inutil, începându-şi viaţa de căsnicie cu datorii făcute de: restaurante de lux, meniuri exagerate,  „flecuşteţe” scumpe, muzică, fotografi şi  cameramani profesionişti, etc. Comercianţii de nunţi fac oferte dintre cele mai ciudate şi mai costisitoare care depăşesc bugetul multora.

O grămadă de profitori se învârt în jurul viitorilor miri. Se oferă o grămadă de accesorii inutile: rochiţe cu fundiţe pe scaune, abţibilduri pe masă, invitaţii cu zorzoane, flori exotice… Tinerii cad în greşeala de a-şi închipui că toate acestea îi fac să pară în ochii invitaţilor mai cu dare de mână. Problema este că foarte puţini tineri (sau părinţii lor) sunt cu dare de mână.

Mirii ar trebui să ştie că:

1.Frumuseţea vieţii de căsnicie şi fericirea în relaţia dintre soţi nu depinde de somptuozitatea nunţii.  Chiar dacă nunţile sunt acum  mai sofisticate şi mai costisitoare numărul divorţurilor creşte vertiginos. Amintirile frumoase de la nuntă nu sunt date de un exces de decoraţiuni ci de aerul romantic creat de iubirea celor doi,  romantism care învăluie participanţii.

2. Nunta costisitoare (peste posibilităţile reale) nu crează o impresie prea bună invitaţilor. Dimpotrivă, rudele şi prietenii cărora le pasă de cei doi, vor fi supăraţi că banii cu care voiesc să ajute mirii sunt risipiţi fără rost.

Florile de nuntă

O lecţie dată snobilor de către famila regală a Marii Britanii

Nu este nevoie de toată mulţimea aceloraşi flori din Olanda pentru ca decorul să fie reuşit. Adesea tinerii cred că cu cât florile sunt mai scumpe ei vor fi percepuţi mai bogaţi. Sunt foarte potrivite şi florile de sezon, adesea mai frumoase, mai simbolice. Orice flori aranjate cu măiestrie pot realiza un decor de vis.

Mi-a plăcut lecţia dată snobilor de către familia regală, la recenta nuntă a prinţului William cu Kate. Ei au ales pentru nuntă doar flori culese din grădinile familiei. Unii n-au priceput şi îi criticau întrebându-se dacă este zgârcenie sau sentimentalism. Nu toţi au prins mesajul.

Era acolo sentimentalism, bun gust,  modestie, şi mai presus de toate, şi un fel de a vorbi mulţimii despre lucrurile importante. Iar mireasa a avut un buchet de flori de lacrimioare. Cât de frumos, de simbolic! Am admirat modestia şi frumuseţea atitudinii. Şi apoi lăcrimioarele sunt florile care mi se par cele mai frumoase pentru un buchet de mireasă, dacă nunta este în sezonul lor.

În România un cuplu de miri cu venituri modeste este în stare să facă împrumuturi în bancă doar ca mireasa să aibă un buchet de trandafiri de Olanda.

(Apropo, daca locuiesti in Cluj-Napoca sau in apropiere poti sa dai    un click aici sau pe poza de mai jos, vei gasi un producator de bujori, cu preturi en gros, bujori cu care puteti sa va faceti singuri aranjamentele pentru nunta)

Bujori 5

Implică-te şi tu în propria-ţi nuntă

În funcţie de posibilităţi, de gust, de stil, de imaginaţie poţi tu, ca mire şi mireasă, să te implici, să creezi ambientul în biserică, în cort sau la restaurant.

-Dacă nu ai bani (sau chiar daca ai) poţi să îţi faci singură ( cu ajutorul unor prietene îndemânatice) buchetul de mireasă şi aranjamentele florale.

-Dacă nu ai bani(sau chiar de ai), cheamă nişte prieteni să-ţi facă fotografiile şi să filmeze. Cu tehnica actuală o grămadă de aparate scot poze şi filme foarte bune. Pozele „prelucrate” nu te vor impresiona peste ani. Atunci vei dori să vezi cum ai arătat în mod natural.

-Dacă nu ai bani (sau chiar de ai) poţi renunţa la restaurant, poti închiria o sală de cantină, sala de la biserică sau un cort şi să aduci mâncare de la catering. Un ambient plăcut ţine doar de implicare şi  creativitate.

-Indiferent câţi bani ai avea, poate fi o provocare în a-ţi folosi la maxim abilitatea pentru a realiza o nuntă de vis cheltuind mai mult creativitate decât bani.

-Nu merită să inviţi prea multă lume la nuntă, persoane cu care nu ai legături deosebite. Cheamă oameni care vor exista şi vor conta în viaţa voastră mulţi ani de acum încolo.

-A cheltui peste posibilităţi este dovadă de prostie şi snobism. Şi va fi o mare problemă să începeţi viaţa în doi în dificultăţi financiare. Pe de altă parte dacă voi sau părinţi voştri îşi permit, nu este o problemă să cheltuiţi cât doriţi. Este greşit doar să aştepţi ca invitaţii să  plătească toate extravaganţele. Pe de altă parte extravaganţa nu este o garanţie a unei nunţi reuşite. Dimpotrivă.

Muzica tare la nuntă

Muzica dată tare, la nuntă, sporeşte sentimentul de dezordine, de gălăgie şi face să dispară frumuseţea şi poezia zilei. E păcat ca acest eveniment să fie unul strident şi obositor cu aer de discotecă. Mai degrabă evenimentul ar trebui să fie romantic, nostalgic, o ocazie în care persoanele cele mai importante din viaţa voastră să poată comunica, să îşi întărească legăturile de familie. Decât să ascultaţi muzică tare mai bine faceţi-vă cunoscută povestea voastră de dragoste prin comunicare cu cei iubiţi, prin proiecţii fragmentate din acestă poveste. Viaţa este oricum trepidantă şi stresantă şi oferă puţine oportunităţi pentru întâlniri cu familia lărgită, cu rudele şi cu toţi prietenii.

O nuntă de vis este creaţia celor doi miri! Creaţia lor poate fi plină de viaţă. Firmele de ceremonii vin doar cu partea artificială. Dacă cei doi nu se implică rămâne doar artificialul.

Castravetii si bacteria E. coli. Minciuna si dezinformare. Nu se moare din castraveti!

Nu se moare din castraveti! Se moare fara ei!

Iata o noua dezinformare producatoare de isterie generala. Se vorbeste despre aceasta bacterie amarata ca si despre nu stiu ce monstru, cand de fapt este bacteria cea mai prezenta in tubul digestiv si scaun, uneori in urina sau vagin. Bacteria, sub forma ei saprofita se gaseste in tubul digestiv al fiecarui om de pe pamant, chiar si la nou-nascut dupa 40 ore de viata. Bacteria este in majoritatea cazurilor nepatogena, dar intotdeauna au existat si forme care au produs diaree infectioasa sau diaree cu sange, diaree care aproape intotdeauna s-a vindecat. Dar in anumite cazuri de imunitate scazuta, boala poate fi fatala. Intodeauna la anumite persoane a fost. Orice bacterie poate produce moarte la un organism tarat, fara imunitate. Si mult mai multi oameni mor contaminati de alte bacterii decat de Escherichia Coli.

 Dar ceea ce s-a mediatizat in ultimile zile arata ca traim vremuri cu adevarat nebune! Un zvon aiurea este de natura sa destabilizeze economia si mai ales agricultura multor tari. Ma ingrijoreaza faptul ca oamenii pot fi atat de usor manipulati.

Ca au murit 20 de oameni! Este o cifra mai mult decat nesemnificativa. In aceeasi perioada au murit sute de mii si milioane prin alte infectii:  TBC,  penumonii, meningite, SIDA, infectii urinare cronice, infectii hepatice, otite, amigdalite si lista poate continua. Intotdeauna oamenii mor cu un diagnostic. Dar cand este vorba de o boala infectioasa in special cu transmitere fecal-orala cauza principala este LIPSA IGIENEI si nu bacteria.

Cine are interesul sa ingenuncheze pe agricultori?

Eu cred, ca toata aceasta treaba nu este decat un exercitiu despre cum pot fi manipulate masele de oameni, despre cum poate fi ingenunchiata agricultura si independenta agricultorului prin dezinformare mass-media. Chiar iti vine sa crezi ca sunt la mijloc interese oculte. Auzi, sa induci ideea ca poti muri din castraveti care au pe ei E. Coli. Este ridicol. Este cea mai stupida idee si te minunezi ca a prins asa de bine la mase largi de oameni.

 Ce nu se spune la stiri:

La stiri nu se spune ca aceasta bacterie se transmite pe cale fecal orala. Adica de la fund la maini si apoi la gura. Sau de la fund pe diverse alimente si de acolo in gura. Nu se spune ca aceasta bacterie este in majoritatea cazurilor saprofita, ca traieste in tubul digestiv al fiecarei persoane, ca sunt multe tipuri, dintre care unele producatoare de boala, ca se dezvolta doar in tubul digestiv,  in materiile fecale sau/si urina infectata, de unde poate ajunge pe legume, in lapte sau pe orice aliment daca omul neglijeaza regulile elementare de igiena, daca nu se spala dupa ce foloseste WC -ul.

Nu se spune decat vag despre importanta igienei obisnuite, spalarea legumelor si fructelor sub jet de apa inainte de a fi folosite. Evident daca bagi cutitul in castravete, inainte de al spala, poti introduce ori ce microb in pulpa legumei, nu numai E. Coli.

Nu se spune ca prin tuberculoza mor anul 3 milioane de oameni, prin SIDA 2 milioane anual,  pneumonia si meningita fac 1 milion de victime anual, infectia digestiva prin rotavirus 1/2 milioane de decese anual. Ce inseamna acest lucru comparativ cu desesul a 20 de persoane in 10 zile printr-o infectie digestiva? Nu vi se pare ca este manipulare grosolana si ca cineva vrea sa ne imbolnaveasca prin neconsumul de castraveti si alte legume.

Deci spalati-va bine pe maini, spalati bine castravetii ( ca de altfel orice legume si fructe) si puteti manca cate un Kg de castraveti pe zi. Nu ingrasa si sunt plini de vitamine. Puteti face chiar cure de slabire consumand salate de legume, cu multi castraveti.

Eu ador castravetii. Si profit din plin de ei in acest sezon.

Nu se moare din castraveti. Se moare daca nu ne intarim si nu ne vitaminizam organismul prin castraveti, rosii si alte legume care se gasesc din plin in piete la aceasta data.

Viata fara dragoste

Inteligenta fara dragoste te face pervers
Justitia fara dragoste te face implacabil
Diplomatia fara dragoste te face ipocrit
Succesul fara dragoste te face arogant
Bogatia fara dragoste te face avar
Supunerea fara dragoste te face servil
Saracia fara dragoste te face orgolios
Frumusetea fara dragoste te face ridicol
Autoritatea fara dragoste te face tiran
Munca fara dragoste te face sclav
Simplitatea fara dragoste isi pierde valoarea
Vorbele fara dragoste te fac introvertit
Legea fara dragoste te supune
Politica fara dragoste te face egoist
Credinta fara dragoste te face fanatic
Crucea fara dragoste reprezinta tortura

VIATA FARA DRAGOSTE…ISI PIERDE SENSUL.

Secretele longevităţii

richard.jpgToţi oamenii doresc să trăiască mult şi să fie fericiţi. Se recomandă anumite regimuri alimentare, antioxidante, fitnees, etc. Alţii îşi petrec bună parte a vieţii prin cabinete medicale, laboratoare, farmacii, căutând să contracareze efectele sedentarismului, abuzului alimentar, vieţii agitate şi pline de nemulţumire. Dar toate aceste practici nu prelungesc în mod semnificativ viaţa. Dimpotrivă, medicalizarea excesivă a vieţii şi medicamentele luate cu pumnul pot avea efectul contrar.  Iată, însă, câteva lucruri extrem de sigure în prelungirea vieţii:

1.Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să şi se lungească zilele… Viaţa ne arată că persoanele care şi-au respectat şi preţuit părinţii, care au trăi în pace cu ei trăiesc mai mult. Gândiţi-vă la longevivii pe care îi cunoaşteţi şi aduceţi-vă aminte de relaţiile dintre ei şi părinţii lor. Apoi gândiţi-vă la familii în care membrii lor se hărţuiesc unii pe alţii, se rănesc, se poartă într-un mod egoist. Viaţa ne arată în mod categoric că oamenii care şi-au respectat părinţii trăiesc mai mult şi mai bine. Evident, sunt şi excepţii, şi, oameni care şi-au batjocorit părinţii pot trăi mult (poate pentru a simţi şi ei durerea lipsei de consideraţie din partea familiei)

2.Înţelepciunea înmulţeşte numărul anilor (Prov 4: 10). Este esenţial să ne rugăm Domnului pentru înţelepciune şi pricepere. Vedem cum mulţi oameni îşi împuţinează zilele trăind iresponsabil, imoral şi în diverse îmbuibări, fără frică de Domnul. “Începutul înţelepciunii este frica de Domnul…Prin înţelepciune ţi se vor înmulţi zilele şi ţi se vor mări anii vieţii tale” (Prov 9:10-11)

3. Umblarea după lucrurile Duhului este viaţă. O viaţă plină de  înţelegere pentru ceilalţi oameni, o inimă plină de bunătate, răbdare, dragoste, iertare, blândeţe şi înfrânare a poftelor ne garantează sănătate şi o viaţă lungă.  Dimpotrivă, faptele firii pământeşti, cum ar fi imoralitatea, mâniile şi certurile, invidia şi egoismul, beţiile şi îmbuibarea de mâncare ne îmbolnăvesc şi ne scurtează viaţa.

 Aşa numitele boli ale civilizaţiei cauzate de STRES, SEDENTARISM şi SUPRAALIMENTAŢIE ( Hipertensiune arterială, Cardiopatia ischemică, Diabetul) care scurtează viaţa, sunt date de aceste fapte ale firii pământeşti. Inlocuiţi cuvântul STRES cu nemulţumire, supărare, mânie, ceartă, egoism, invidie; înlocuiţi cuvântul SEDENTARISM cu lâncezeala şi lenea (foarte condamntată de Scriptură) iar cuvântul SUPRAALIMENTAŢIE cu lipsa de înfrânare a poftelor şi veţi vedea rolul faptelor firii în producerea bolilor şi scurtarea vieţii.

4. Caută să-L cunoşti şi să-L iubeşti pe Dumnezeu.  ” Fiindcă Mă iubeşte zice Domnul… il voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea” (Ps 91: 14-16). “Dacă vei umba în căile mele păzind legile şi poruncile mele … iţi voi lungi zilele”

Îmi apar adesea în ochii minţii bătrânii oamenii sfinţi, care au suferit pentru credinţă, adesea au fost în închisori, apoi au ajuns la bătrâneţe slăbuţi şi uscăţivi, trăind totuşi o viaţă lungă. Cu ochii aţintiţi spre Domnul ei au fost înafara maşinaţiilor de politică religioasă, au trăit simplu, iubitor şi fără îmbuibări. Şi Dumnezei i-a săturat cu viaţă lungă. 

 

În fotografia de mai sus este Richard Wurmbrand, probabil la ieşirea din una dintre închisori pentru că i se vede suferinţa întipărită pe chip. Puţini oameni au suferit atât de mult ca el: închisoare, tortură, batjocură, foame, singurătate. Şi totuşi, pentru că a iertat şi a iubit oamenii, Richard Wurmbrand a trăit 92 ani

Împreună

Deşi a suferit închisoare şi persecuţii Niculiţă Moldoveanu a trăit 85 de ani

Billy Graham  a scris si a vorbit cu nespus respect despre părinţii săi. A ajuns la vârsta 92 de ani.

Cura de sanatate in Munţii Apuseni, la Valea Verde

De doi ani incoace, in fiecare vara, impreuna cu familia largita (din partea sotului) facem cate o cura de aer curat, de drumetie si de sanatate in Muntii Apuseni, la Valea Verde. Acest loc  este o zonă muntoasă de un pitoresc îndrăzneţ, învăluită într-o formă de frumuseţe care pare a se ascunde vizitatorului grăbit şi ochiului superficial. Adevărata spelendoare a locului se cere descoperită cu ochii, mintea şi mai ales cu inima.

Te simti mai aproape de cer

Îţi trebuie calm şi atenţie pentru a observa şi a simţi pe deplin farmecul acestui loc care te duce cu gândul departe la începutul creaţiei, îmbiindu-te să te minunezi de măreţia Domnului, de bogăţia modalităţii de expresie a Creatorului. Poţi descoperi aici imaginaţia fără margini a Dumnezeului nostru atunci când lucra la Grădina Edenului. Când simţi tăcerea tainică a munţilor, când priveşti legănarea unduioasă, neobosită şi graţioasă a ramurilor de fag , cand auzi abia perceptibil sunetul fermecător dat de dansul zglobiu şi tremurat al frunzelor unui bătrân mesteacăn ce-şi înmoaie rădăcinile la marginea pârâului, simţi că toate acestea au o semnificaţie foarte importantă, că ele îţi spun ceva despre alte vremuri pe care trebuie să le căutăm, spre care trebuie să ne întoarcem.

Povârnişuri abrupte

Întinderi nesfârşite…

Te copleşesc prin splendoarea lor văile adânci, cu  pereţii abrupţi din care pe alocuri iese la iveală albul pur al pietrelor de marmură  presărate cu sclipiri de argint, mărginite de arbori umbroşi ce te îmbie la odihnă şi la meditaţie. Îţi încântă privirea povârnişurile line, presărate cu flori multicolore şi iarbă moale legănată de vânt, arborii singuratici ce străjuiesc nostalgic colinele fermecătoare. Mirosul florilor de câmp, cântul păsărelelor, luciul izvoarelor de cristal, cerul clar al muntelui care te lasă să vezi aici noaptea miliardele de stele, iarba înmiresmată încărcată de rouă, din răcoarea dimineţilor, sunt tot atâtea imagini care ne vorbesc, care ne cheamă să ne oprim, să medităm, să ne punem întrebări şi să găsim răspunsuri la lucruri care contează cu adevărat.

Locul de cazare oferit de familia Joldes Constantin. Cladirea principala a taberei

Locul de cazare oferit de familia Joldes C-tin. Cladirea principala a taberei

Există ici colo, ca nişte vestigii ale altor timpuri, câte un şopron sau câte o căsuţă răzleaţă, mică şi modestă. Atât de curat şi pur pare totul în jurul lor, cu clăi şi căpiţe de fân aranjate ordonat, cu prispe micuţe  pe care în serile de vară oamenii sporovăiau despre ziua care a trecut. A fost cânda aici viaţă, simplă, sănătoasă, înfrăţită cu natura. Ai zice că a fost viaţă grea, oamenii lipsiţi fiind de ceea ce noi numim confort al centrelor urbane. Dar ei aveau aerul pur, iarba curată, acea atmosferă calmă, plină de simplitate, de curăţenie pe care o mai zărim şi o simţim în jurul căsuţelor rămase peste ani.

Prin curte

Prin curte

E adevărat, noi avem confortul pe de o parte, dar pe de altă parte ne-am încărcat călătoria vieţii cu multe bagaje inutile, am devenit obosiţi de atâta informaţie, de atâta zgomot, de atâtea lucruri, de atâta competiţie. Noi persoanele mature, am trăit tranziţia de la viaţa simplă, îngemănată cu pământul, cu ierburile, cu râurile, cu vânturile, cu ciripitul păsărelelor, la viaţa citadină. Această tranziţie s-a făcut brusc şi unii am rămas nostalgici. Putem încă face comparaţia şi apoi să tragem concluzia că totul este vremelnic. Cu diferenţa că viaţa noastră a orăşenilor parcă se trece mai repede, pentru că este mai încărcată cu multe elemente superficiale, neesenţiale.

Potalindu-ne setea la izvor pur de munte

La masa cu familia largită (de mai bine de 40 persoane)Drum pe varf de munte

Avem nevoie să revenim uneori în locuri ca acestea, poate pentru a reînvăţa  simplitatea, sau pentru a ne regăsi rădăcinile care merg până departe într-o grădină mult mai superbă unde omul a fost la început. Oricum, uitând pentru câteva zile de tabieturile cotidiene, merita ca din cand in cand să facem câţiva paşi pe cărări de munte, să păşim dimineaţa pe roua ierbii, să ascultăm susurul unui izvor, să gustăm din apa lui, apoi stând la o umbră deasă si contemplând farmecul zărilor întinse, cu atât de multe alte frumuseţi, să mulţumim Domnului pentru că ne-a pus la dispoziţie această carte vie, un colţ de natură pură, numit Valea Verde în care îl putem descoperi mai bine pe El.

Pregatire de drumetie

Nostalgic drum pe varf de munte

Drumeţie şi sănătate

Teama de moarte!

“Numai cei pregătiţi să moară sunt într-adevăr pregătiţi să trăiască”

Oamenii se tem foarte mult de moarte. Şi totuşi, nu de moarte ar trebui să se teamă ci de o viaţă fără Dumnezeu. Ar trebui să se teamă ca nu cumva să uite că mai curând decât îşi închipuie vor muri.

Ferice de…morţii care mor in Domnul!

Citesc şi recitesc minunatele, folositoarele învăţături din cartea Imitatio Christi şi câteva din aceste învăţături, referitoare la moarte vreau să le împărtăşesc cu voi. Merită să medităm asupra lor:

1. Ce folos să trăieşti mult când aşa de puţin te îndrepţi? Viaţa lungă nu face întotdeauna pe om mai bun, ci de cele mai multe ori înmulţeşte numărul păcatelor şi fărădelegilor.

2.Dimineaţa, gândeşte-te că poate n-ai să ajungi seara; iar seara să nu-ţi făgăduieşti că ai să vezi dimineaţa. Fii deci gata în tot ceasul şi trăieşte în aşa fel încât moartea, oricând ar veni, să nu te găsească nepregătit.

3. Ce fericit şi înţelept este omul care se sileşte să trăiască în viaţă aşa cum ar dori să fie găsit în ceasul morţii!

4. Nu amâna mântuirea ta într-un viitor nesigur!  Este mai bine acum, până ai vreme. “Iată că acum este vremea potrivită, iată că acum este ziua mântuirii”. Va veni vremea când vei dori să ai numai o zi, numai un ceas, pentru a-ţi mântui sufletul, şi nu ştiu de ţi se va da acel timp.

5. Vezi de ce primejdie, de ce groază ai putea să scapi, dacă ai fi mereu pregătit de moarte?

6. Tu, om nesocotit, pe ce te întemeiezi? Că vei trăi multă vreme pe pământ, când în puterea ta nu stă nici măcar o zi? Câţi s-au înşelat şi au murit fără veste!

7. Trăieşte pe pământ ca un călător, ca un străin, care nu se amestecă în treburile lumii acesteia. Ţine-ţi inima slobodă şi înălţată spre Dumnezeu, căci nu ai aici cetate stătătoare. Rugăciunile, suspinele şi lacrimile tale să se îndrepte în fiecare zi spre cer, pentru ca, după moarte, sufletul tău să se învrednicească a se muta liniştit la Domnul. Amin!

“Dacă vrem să profităm la maximum de viaţă trebuie să facem faţă realităţii că se va sfârşi”.

Nu o dorim, şi totuşi, ea moartea, este ultima certitudine. Ea înseamnă întâlnirea cu Domnul, pentru copiii Săi.

Comerciantii de boli inventate! De ce sa fii o victima a lor?

 

Ignorând un mod de viaţă cumpătat mulţi oameni trăiesc ca persoane bolnave, căutând salvare iluzorie în medicament. Există adevăraţi închinători în faţa medicamentului. Ei sunt manipulaţi de “inventatorii de boli” . Sunt manipulaţi să devină bolnavi. Vedeţi mai jos de ce.
Sanatate
Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă.
În pragul pensionării, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic “Merck”, se confesa revistei “Fortune”, arătându- şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca “Merck” să devină un fel de “Wrigley” şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, să “vândă la toată lumea”. Inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate.
Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Suişurile şi coborâşurile vieţii devin tulburări mentale; slăbiciuni sau stări mai proaste, altminteri dintre cele mai obişnuite, sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali ajung bolnavi peste noapte.
Într-o carte din 2005, “Selling Sickness. (Vânzând boli) How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients”, Alain Cassels (cercetător în politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (journalist specializat în sănătate) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing cinice, atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente.Cei doi cercetători dezvăluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutică mondială, cu o cifră de vânzări de circa 500 miliarde dolari anual,exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de şubrezire fizică, de boală etc.
Pe măsură ce, în ţările dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucură de o viaţămai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei grijulii cu sănătatea l! or, în panicaţi pur şi simplu. Probleme minore sunt descrise ca
tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în “anxietate socială“, iar tensiunea premenstruală devine “tulburare disforică premenstruală“. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie în sine.
Epicentrul acestui tip de comerţ sunt Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei cu sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani, din cauză că preţurile la
medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai mult.
Aceeaşi maladie cu altă pălărie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Într-un articol intitulat uluitor “Arta de a cataloga starea de sănătate” (The Art of Branding a Condition – în Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explică metodele prin care firmele sale “favorizează crearea” tulburărilor medicale:
. reevaluarea stării de sănătate;
. redefinirea unor boli cunoscute de mult şi rebotezarea lor;
. crearea unor disfuncţii din nimic; (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).
Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc condiţiile pentru crearea pieţei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi guru precum Parry se aşază la aceeaşi masă pentru a descoperi “idei noi despre boli şi stări de sănătate”.
Totul este ca acestea să li se prezinte potenţialilor clienţi într-o manieră nouă, inedită. Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: Capacitatea de “a crea pieţe pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a sch! imba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie “convinşi” că “probleme acceptate până acum ca uşoare disconforturi” necesită “intervenţia medicului”. Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: “Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor năşite de firme”.
Este evident dificil să trasezi o linie între omul sănătos şi omul bolnav. Dar este la fel de evident că, cu cât se extinde aria de definire a unei patologii, cu atât ea va atinge mai mulţi bolnavi potenţiali. Şi cu atât mai mult vor creşte vânzările de medicamente.
Deseori, afirmă Cassels şi Moynihan, experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire) sunt în acelaşi timp plătiţi de industria farmaceutică. Iar
industria prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările. Potrivit acestor experţi, 90% dintre americani suferă de o tulburare numită… “hipertensiune arterială”; aproape jumătate dintre americance suferă de disfuncţia botezată FSD (disfuncţie
sexuală feminină); iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineînţeles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de prevenţie sunt trecute în plan secundar.
Racolarea medicilor agenţi publicitari
Medicul generalist Des Spence povesteşte în “British Medical Journal” din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit să facă din el un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei. Universitatea la care
preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: ” căutăm lideri de opinie (…) a căror muncă va trebui să influenţeze gestionarea şi terapia viitoare ale disfuncţiei sexuale feminine (…) prin dorinţă hipoactivă.”
Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă ! de marketing cu scopuri stabilite dinainte şi în care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de mişcare.
Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, notorietăţii, pecare o asemenea campanie o aduce.
Dar, “partea cea mai neplăcută în toată această poveste”, continuă Spencer, “este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. (…) Industria trebuie să transforme această disfuncţie bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales sacrosancţi experţi medicali care legitimează totul. ,Experţii’ estimează că 40% dintre femei ,suferă’ de această ,boală’. Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!
Uneori această ,problemă’ este prezentată ca un aspect al luptei feministe, când, de fapt, e vorba doar de manipulare cinică. Deşeurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutică otrăvesc viaţa prin mesajul pe care-l vehiculează:slăbiciunea dvs. (tristeţe, calviţie, libido în scădere etc) este automat simptom de boală”, conchide medicul din Glasgow.
Epidemia de marketing
În best-seller-ul “Die Krankheitserfinder” (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în America şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică în ce mod industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi; explică de ce de vreo două decenii femeile la menopauză sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a
favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile; explică tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.
Între 1984 şi 1987, “Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder” (DSM 4), care este biblia psihiatrilor ame! ricani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge în “Reversul pilulei”, publicată la Montreal, Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbată definiţia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, comentează maliţios St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament. Iată câteva
exemple de “boli noi”:
. timiditatea este reciclată sub numele de “anxietate socială”
. naturala regurgitare la bebeluşi devine “reflux esofagian patologic”
. omeneasca senescenţă se transformă în “insuficienţă circulatorie cerebrală”
. până şi stresul de la loterie este legat de “traumatismul biletului necâştigător”
În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston, şi publicată în prestigioasa revistă “Psycho-Therapy and Psychosomatics”, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele care tratează aşa-zisele boli noi introduse în manual.
Impresia de depresie
Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite numărul de consultaţii în urma cărora sau prescris antidepresive s-a dublat între 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise
masiv. Două sunt motivele pentru care medicii o fac totuşi:
1. În 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să permită medicilor să pună un diagnostic într-un timp scurt, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordată, astfel, medicilor general! işti de a trata depresia a dus la multiplicarea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive.
2. Societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor este vina lor, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.
Lobby-ştii au lansat chiar ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de “medicalizarea” a vieţii. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepţie şi de menopauză. De altfel, se vorbeşte deja şi de “perimenopauză” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă afecţiune care se încearcă a fi popularizată. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.
Cherchez la femme malade!
Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş pentru “medicalizarea” vieţii femeii. Cu toate că 75% dintre femei nu manifestă nici un simptom deranjant când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experţii lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele. Şi asta în ciuda deselor efectesecundare ale tratamentului: dureri de cap, greţuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc. Cu atât mai mult cu cât comunitatea medicală nu aajuns la un consens privind eficienţa hormonoterapiei substitutive, mulţi avertizând asupra utilizării iresponsabile a tratamentului.
Osteoporoza, procesul normal de scădere a densităţii osoase odată cu vârsta, face şi el o ţintă de marketing din femeia de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al firmelor de farmaceutice este deja pomenita disfuncţie sexuală la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile între 18 şi 59 de ani ar suferi de ea. De unde această cifră? St-Onge ne lămureşte. Un studiu făcut în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu da sau nu la 7 întrebări. Dacă! răspundeau cu da fie şi numai la una dintre întrebări, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numărau cele care declarau că vreme de mai mult de două luni în ultimul an nu au simţit dorinţă sexuală, au simţit anxietate faţă de propria performanţă sexuală sau au avut probleme de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991)
Farmacoterapia fricii
Cea mai eficientă strategie de marketing pentru “vânzarea”bolilor” este frica.Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criza cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor
scontate. În noul limbaj de marketing se vorbeste deja de “farmacoterapia fricii”.
Alături de “mongering disease”, negoţul cu boli.
“Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, negustorii de sănătate, astăzi, mai mult ca niciodată, par să vrea a găsi o boală pentru fiecare medicament fabricat”, constată medicul Martin Winkler în postafaţa lucrării lui Jorg Blech, “Inventatorii de boli”.
 “Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat încet, încet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterială etc) pentru a obţine astfel creşterea numărului pacienţilor susceptibili a fi trataţi”.
Căci, conchide Winkler, “a-i face pe nişte oameni perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se îngrijescă pe viaţă, reprezintă pentru fabricanţi o veritabilă rentă viageră“.
(Preluat de pe forumul medicinei de familie)

In primăvara asta nouă!

În primăvara asta nouă/ Şi trecătoare ca un nor/ E un crâmpei de tinereţe/ A celei mai frumoase feţe/ E Dumnezeu netrectăor

 Cât de minunată eşti lună aprilie!

 Atâta frumuseţe izbucneşte din cenuşiul rece al pământului, în fiecare zi alte şi alte delicate rămurele îşi arată frumuseţea pură, gingaşă şi trecătoare. Din nimic apare frumuseţea. Dar îţi trebuie ochi să o vezi.

 Nimic nu este mai încântător decât să lucrezi o grădină şi să urmăreşti cum îşi fac apariţia superbele primule, narcise, zambile, lăcrimioare… Dumnezeu l-a pus pe om în rai să lucreze şi să păzească Grădina. Chiar dacă omul a căzut din Raiul de altădată ne-au rămas totuşi  fragmente de frumuseţe, culoare şi farmec, ca să ne reamintească de Raiul pierdut, să ne îndemne să trăim în aşa fel încât să îl regăsim. Iată câteva minuni pe care le am în grădină:

 

Delicare şi fragile, perisabile şi trecătoare…

Splendoare de aprilie, dar cât de trecătoare