Ma voi satura maine dimineata

Există un mare duşman al sănătăţii care atacă la vârste tot mai tinere. Acest duşman este pofta de mâncare exagerată, mâncatul în exces, mâncatul  de alimente încărcate de calorii. Acest duşman învinge cu siguranţă dacă se asociază cu lipsa de mişcare, cu sedentarismul şi astfel transformă pe foarte multă lume în obezi. Numărul obezilor este într-o creştere fără precedent. Nu trebuie să uităm niciodată că obezitatea este rădăcina celor mai frecvente şi mai costisitoare boli. Tratamentul ei este adesea foarte greu (deşi nu imposibil). Tineri şi bătrâni sunt ameninţaţi de acest “necaz”.  Cea mai importantă armă este prevenirea. Aici se află secretul, în  a preveni.

Obezii nu mănâncă dimineaţa, ei mănâncă seara!

Cei mai mulţi obezi îţi vor spune (adesea ca o laudă) că ei nu mănâncă dimineaţa. Şi este adevărat, marii (sau mai micii) obezi nu prea mănâncă dimineaţa dar mănâncă tot mai mult cu cât se apropie de seară şi de noapte. Mănâncă de multe ori noaptea.

O metodă simplă de prevenţie este de a nu mânca seara, sau în orice caz de a nu mânca să te saturi. Necesită puţin efort, o să fie vreo 2-3 ore în care o să suferi puţin de foame, dar cu timpul te vei obişnui. Consolează-te cu gândul că mâine dimineaţă o să  te saturi. Dimineaţa este masa la care ai voie să te saturi, şi, poate, la amiază. Dar începând de după masa, gata, nu mai ai voie să ai senzaţia de “burtă plină”.

Nu uita, caloriile (mâncarea) ingerate dimineata se consumă în proporţie de 80%. Caloriile ingerate seara se depun în proporţie de peste 50%.

Viaţa presupune înfrânare în multe privinţe. Nu putem face tot ce ne-am dori. Trebuie să acceptăm că este nevoie să fim uneori flămânzi. Aceasta este crucea omului modern care nu mai consumă calorii în activităţi fizice, care nu mai trăieşte cu “sudoarea frunţii”. Dacă nu avem parte de  sudoarea frunţii va trebui să trăim fără să ne săturăm pe deplin, dar numai de la amiază încolo.  Consolează-te că este vorba doar de o amânare, că te vei sătura mâine dimineaţă. Dacă îţi spui: ” Să mă satur totuşi în seara asta“. Trebuie să ai grijă însă că s-ar putea să nu te mai opreşti. Vei mânca dar tot nu te vei satura, poate te vei scula noaptea să mănânci, aşa cum fac mulţi obezi.

Aşa că mai bine fă-ţi o regulă: Voi mânca puţin sau deloc seara, şi în nici un caz nu voi mai mânca de la ora 18 incolo. Mă voi sătura mâne dimineaţă.

Dacă asociezi ceea ce am spus mai sus cu 15-20 de minute de gimnastică zilnică, sau 30 minute de plimbare pe jos, rezultatele vor fi excelente!

Urmareste noul meu blog aici: Despre calatoria vietii dincolo de amiaza

Instrainarea omului de Dumnezeu si depresia

Până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de disabilitate în ţările dezvoltate, susţin specialiştii în psihatrie. Caracterizată prin tristeţe, oboseală fizică şi psihică, lipsă de chef de viaţă, tulburări a vieţii intelectuale, insomnie, anxietate şi o dureroasă lipsă de sens, DEPRESIA, reprezintă un complex de simptome caracteristice societăţii moderne. Cu îngijorare am observat şi eu, în cei peste 30 de ani de practică medicală, cum oamenii, indiferent de statutul lor social, de succesul lor, de bunurile pe care le posedă, au devenit din ce în ce mai trişti dar şi mai centraţi pe ei înşişi, mai nemulţumiţi, mai revendicativi, mai plini de reproşuri, mai bolnavi. Cu triteţe vedem cum în generaţia noastră, mulţi oameni mai vârstnici, în loc să devină mai calmi şi mai mulţumitori, mai înţelepţiţi de vârstă se complac în lamentări şi au prea multe pretenţii de la cei mai tineri.

Explicaţia o găsesc în înstrăinarea omulul faţă de Dumnezeu, înstrăinare produsă de lumea noastră aşa zisă modernă, dar de fapt o lume nebună. Unii l-au înlocuit pe Dumnezeu cu satisfacţia pe care credeau că o pot oferi lucrurile, mâncarea, distracţia, competiţia. Alţii, mai puţin norocoşi sunt amărâţi şi frustraţi că nu au parte de lucrurile, posiblitaţile şi şansele altora. Dar şi unii şi alţii sunt pe o pistă greşită a căutării fericirii. Bogăţia prin ea însăşi nu te face fericit. Nici sărăcia prin ea însăşi nu te poate face nefericit. Sfântul Apostol Pavel spune că: “Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos care mă întăreşte” .

Cei ce sunt a lui Hristos fac mult mai uşor faţă lumii moderne, agitată, aglomerată şi în care sunt valorizate atâtea lucruri fără valoare. Ei ştiu că sunt doar nişte străini şi călători pe acest pământ. Ei sunt imuni la depresie. Pe feţele lor se vede bucuria mântuirii.

Daca vrei sa vezi si noul meu blog, “Viaţa după 50 de ani” care se vrea un suport a celor peste 50, 60… de ani,  despre pensionare, sens în viaţă, nepoti, sănătate, bani, hobby, etc. da click aici

Imagine de engin akyurt de la Pixabay

Nu lăsa pensionarea să te surprindă nepregătit financiar

Pensionarea, poate fi sfertul de viaţă în care să te simţi liber şi relaxat, cu timp suficient pentru călătorii, activităţi şi hobby-uri dragi, timp petrecut alături de nepoţi sau alături de prieteni. Dacă în perioada activă, când ai avut statutul de angajat, nu ai avut timp pentru vacanţe şi călătorii acum va exista timp. Dar mai trebuie să existe si bani. În condiţiile pensiilor din ţara noastră doar puţin oameni se pot baza pe pensia de stat, pentru ca perioada de pensionare să fie aşa cum şi-o doresc. Şi totuşi o planificare din timp a pensionarii te poate ajuta să găseşti soluţii pentru a face ca această etapă a vieţii să poată fi trăită cât mai confortabil.

În ţările occidentale există posibilitatea de a face economii în vederea pensionarii, economii pe care să le plasezi la diversi asiguratori, pentru a le consuma apoi pe perioada de pensionare. La noi în ţară nu există astfel de asigurări pentru pensie suplimentară. Iar pensiile suplimentare, gen Pilonul II şi III, nu ştim cât de stabile şi sigure sunt. La acestea se mai adaugă instabilitatea economică generală şi inflaţia care iţi poate împuţina şi alte tipuri de economii.

Deocamdată, la noi în ţară, doar pensia de stat este garantată. Dar această pensie pentru majoritatea pensionarilor este prea mică, pentru a se baza numai pe ea. Ce ar fi de făcut atunci? Cum am putea avea un venit suplimentar pentru perioada de pensionare şi cum l-am putea obţine? Cred că în primul rând ar trebui să ne punem nişte întrebări, cum ar fi următoarele: citeste aici

Pregătirea pentru pensionare-10 lucruri la care să ne gândim

Pensionarea este o etapă a vieţii care poate fi fericită, frumoasă, confortabilă financiar, plină de bucurie şi sens. Pentru aceasta însă, este nevoie pregătire. Merită să cugeţi la câteva aspecte legate de pensionare:

Imagine de Linus Schütz de la Pixabay

1.Pensionarea este o etapă care vine cu mai multe provocări. Acestea pot fi financiare, emoţionale, relaţionale, legate de sănătate, de locuinta, etc. Pe acest blog se vor dezbate toate aceste aspecte.

2.Pensionarea reprezintă un sfert din viaţă, uneori chiar o treime. Dacă omul se pregăteşte pentru o carieră, pentru căsătorie, învaţă despre creşterea şi educarea copiilor, merită să ia în considerare aspecte care pot îmbunătăţi şi înfrumuseţa această etapă a vieţii

3. Cu cât te pregăteşti mai bine financiar dar şi mental şi emoţional cu atât tranziţia la pensionare este mai uşoară. Întreabă-te ce îţi place să faci acum cât eşti angajat, ce ţi-ar place să faci pe viitor când vei fi liber, care sunt talentele tale, care sunt punctele slabe şi cele forte. Întreabă-te dacă doreşti să ieşi la pensie cât încă ai deplină forţă, intelectuală şi eşti sănătos (sănătoasă) sau dacă vrei să fi angajat până vezi că încep semne ale declinului.

4.Gândiţi-vă, în primul rând, dacă finanţele dumneavoastră sunt sub control, dacă aveţi un plan bugetar pentru proiectele şi mai departe aici:

 10 idei practice pentru prevenirea supragreutatii

10 idei practice pentru prevenirea supragreutatii

Imagine de TheOtherKev de la Pixabay

1.Cumpără un cântar de baie ( investiţie ieftină şi foarte utilă). Cântăreşte-te regulat pentru a nu fi surprins de acumularea a prea multe kilograme în plus.

2.Dă jos rapid kilogramele când ele sunt numai 2-3 în plus. Câteva kilograme în plus se rezolvă mai uşor şi cu un efort minim. Când se vor acumula mai multe va fi mai greu să slăbeşti.

3.Dacă ai tendinţa de a te îngrăşa, hotărăşte-te să faci mici schimbări în obiceiurile culinare: mănîncă un fruct în locul unei prăjituri, un iaurt gol în locul unui sandviş, un  suc de roşi sau de morcovi în locul tocănii cu smântână de la cină.  Nu înghiţi mâncarea rămasă în cratiţă sau în farfuriile copiilor tăi, pentru a face economie. Nu ai şansa de a te îmbogăţi în acest fel, ci doar pe cea de a te îngrăsa. Nu face excese in nici o ocazie! Încearcă să mănânci puţin, sau deloc, seara.

4.Nu trebuie să te ridici de la masă cu senzaţia că am “burta plina”, ci cu o uşoară senzaţie de foame, senzaţie care va dispare în scurt timp. Făcând acest lucru regulat, se va elimina  greutatea suplimentară fără prea mari suferinţe.

5. Este recomandat să ne obişnuim să mâncăm  puţin, eliminînd pâinea, grăsimile şi dulciurile. Regimurile de foame nu sunt indicate pentru a slăbi. Nu reduceţi numărul meselor ci reduceţi cantitatea de alimente la fiecare masă. Majoritatea persoanelor cu ulcere şi gastrite se recImagine de Gerd Altmann de la Pixabayrutează din rândul celor care mănâncă doar o masă, două pe zi. Pentru un adult cel mai raţional, este regimul de 3 mese pe zi.

6.Mănâncă doar atunci când simţi foamea. Între o masă şi alta trebuie lăsate cel puţin 4 ore.  Un adult nu ar trebui să mănânce mai mult de 3 mese pe zi şi de la masa de seară până la ora culcării sunt necesare cel puţin 4 ore. Dacă te prinde foamea înainte de culcare, rezistă, amintindu-ţi că te vei sătura mâine dimineaţă. Încetineşte ritmul atunci când mănânci, mănâncă încet, simte gustul alimentelor. Dacă mănânci prea repede există riscul să mănânci mai mult fără să îţi dai seama. Pe de altă parte organismul are nevoie de 15-30 de minute pentru ca senzaţia de saţietate să se transmită de la stomac la creier prin nişte enzime eliberate după începerea mesei. Deci cel care nu se grăbeşte la masă poate simţi mai uşor semnalul de saţietate.

7. Evita „bombele calorice”. Prăjiturile, îngheţata, pizza, mezelurile, şunca, muşchiul file şi alte semipreparate sunt adevărate „bombe calorice” care în volume mici aduc foarte multe calorii. Avem impresia că mâncăm puţin şi  totuşi ne îngrăşăm. „Bombele calorice” sunt alimente în care se încorporează zaharuri şi grăsimi în exces şi astfel devin foarte bogate în calorii. Astfel produsele de patiserie abundă în grăsimi şi zahăr iar mezelurile sunt impregnate cu amidon, slanină, sorici, amelioratori de gust. Astfel alimente simple, sănătoase, cu calorii relativ puţine, se transformă în alimente hipercalorice, care consumate regulat îngraşă  într-un timp foarte scurt. De exemplu 100 g de carne proaspătă are aproximativ 130 calorii. Prin transformarea ei salam, cârnaţ, parizel poate ajunge la 500 calorii.

8.Pentru cei care pot, este recomandat ca, o zi pe săptămână, sa facă o cură de legume şi fructe sau o zi de post (negru).  Este o metodă eficientă pentru a prevenii sau a înlătura supragreutatea.

9.Evita sedentarismul, una dintre cauzele cele mai frecvente ale obezităţii. Dacă aveţi o muncă sedentară mergeţi cât mai mult pe jos sau cu bicicleta. Programaţi-vă zilnic un regim de exerciţii fizice de cel puţin 10 –15 minute iar o dată de două ori pe săptămână alergaţi.

10.Nu insistaţi să vă vedeţi copiii graşi. Le veţi determina acea obezitate hiperplazică (prin creşterea numărului de celule grase) având  mari necazuri cu menţinerea greutăţii în perioada de adult.

În amintirea soacrei mele. Ce moştenire a lăsat!

 

Ştiam că trebuie să plece.  Călătoria vieţii ei, aşa cum este în firea lucrurilor pe acest pământ,  era cel mai aproape de capătul drumului. Şi totuşi am trăit  de parcă ea ar fi fost întotdeauna acolo pentru a-i împărtăşi  gânduri, pentru a-i cere un sfat, o aprobare pentru vreo acţiune de care nu eram sigură, pentru a-i împărtăşi bucuriile sau durerile noastre.

La Valea Verde. Mama, Ghiţă şi eu

În drumeţie la Valea Verde. Mama, Ghiţă şi eu. În spate ceilalţi din grup

Era atât de dispusă să asculte, iar eu (povestitoare din fire) atât de dispusă să vorbesc şi să îi împărtăşesc  preocupările, visele, îndoielile, temerile, eşecurile, speranţele. Lângă ea sufletul meu se afla în siguranţă.  Nu era nici o teamă că m-ar judeca sau că m-ar povesti la altcineva.  Mă asculta  cu bucurie şi încântare şi culmea, după ce îmi descărcam sufletul  de gânduri şi poveri  (temându-mă să nu o fi împovorat  pe ea prea tare) chiar îmi mulţumea de toate câte i-am povestit. Şi îmi spunea:

-Mă simt aşa de bine că mai aflu şi eu despre voi, despre copii, despre ceea ce se întâmplă  pe la Cluj…

A plecat brusc şi definitiv, într-o seară tărzie din primavara trecută, când un accident vascular cerebral i-a inundat masiv şi ireversibil creierul.

Câteva zile am putut să îi mai observăm doar imaginea, într-un salon de spital. O imagine  cu care nu mai puteam interacţiona… resimţeam totul ca pe  o pierdere a ceva foarte preţios, trăiam regretul acela dureros, dat de constienţa absenţei  definitive a unei persoane dragi, persoană  cu care mai erau atatea de vorbit, atâtea de împărtăsit… Aveam aşa de multă încredere  în poveţele mamei…

De la spital am plecat la casa ei de la Jac.  Am intrat si am privit curtea,  casa,  gradina. Era o minunată atmosferă  primavăratică… dar…ce folos… lipsea mama.  Ea nu va mai fi  vreodată aici ca să ne arate cu bucurie lumea ei linistită şi frumoasă, cu  florile, arbuştii ornamentali, iedera şi alte plante verzi,  pe care le iubea, de care se înconjurase tot mai mult in ultimii ani, plante pe care le aranja şi le înmulţea ca să poata dărui din ele şi altora. (De fapt, întotdeauna mama avea câte ceva de dat altora).  Era atât de proaspat totul, de parcă în acel moment  terminase de săpat şi aranjat.

Mama Jac

Mama din Jac

Doamne, am crezut intr-un fel ca ea va fi întotdeauna acolo.  Şi totuşi… Împreună cu ea a plecat un univers întreg, a căzut un blând şi statornic stejar al credinţei, care ne ocrotea cu întelepciunea ei, care a fost o sursă de putere pentru sufletul meu.

Stiu ca a plecat împăcată cu rostul acestei vieţi deşarte si ca acum se odihneşte  în braţele Domnului, care a poftit-o cu cuvintele: ‚Intră rob bun!

În sufletele noastre a rămas o uriaşă moştenire, este amintirea ei care ne însoţeşte şi ne inspiră pentru a trăi cu mai multă recunoştinţă pentru toate binecuvântările primite şi cu mai multă răbdare în toate încercările vieţii.

La 60 ani de casatorie mama si tata

La 60 ani de casatorie mama si tata, alaturi de familia lărgită

Timpul nu le rezolvă pe toate…timpul le strică pe toate

Credinţa că “timpul le va rezolva pe toate” este foarte greşită şi înşeală pe mulţi oameni.  Timpul nu face nimic şi nu rezolvă nimic,  el doar trece şi îşi lasă rugina şi praful peste vieţile noastre! Numai oamenii sunt aceia care pot schimba totul! Trebuie doar să aleagă  să facă acest lucru, pentru că, contrar unor concepţii fataliste,  întreaga noastră viaţă, clipă de clipă, se bazează pe alegerile pe care le facem.Time Flies — Stock Photo

Amăgirea  că timpul va rezolva lucrurile se referă adesea la relaţiile dintre oameni.  Conflictele şi neînţelegerile pe care le-ai avut cu cineva nu vor fi niciodată rezolvate de timp. Timpul doar va deteriora relaţia. Timpul ucide, timpul înstrăinează  şi  îndepărtează oamenii. De aceea , nu te lăsa purtat de iluzia că  timpul va face ceva pentru tine, ci decide singur să alegi  maturitatea emoţională  şi smerenia necesară,  pentru a purta acea  conversaţie pe care ai amânat-o mereu, dar singura care poate duce la rezolvarea lucrurilor şi la vindecarea rănilor. Divorce concept family separation — Stock Photo

Timpul nu îmbunătăţeşte relaţii, timpul produce doar indiferenţă,  răcire, uitare şi apoi…nimic.  Nu lăsa timpul să decidă pentru tine,  pentru că el nu va decide nimic.

Time flies — Stock Photo

Am văzut oameni care, lăsâdu-se purtaţi de  vrerea timpului, s-au aflat la un moment dat  la ani lumină îndepărtaţi unii de alţii,  aşa încât, în timpul vieţii ce le-a mai rămas, o călătorie de întoarcere  a unuia înspre altul nu a mai fost posibilă. Pentru că în timp, oamenii se pot schimba uneori aşa de mult, încât este posibil să nu se mai regăsească.

Afla aici mai multe despre cum poti sa vindeci o relatie.